Calatorule, nu exista drum

Zilele astea am timp sa ma uit  un pic inapoi, sa vad drumul. Adevarul e ca ma incanta sa privesc asa in urma, ca si cum as sta in ultimul vagon al unui tren.

E un cantec care zice:

Caminante, no hay camino,
se hace camino al andar.
Al andar se hace el camino,
y al volver la vista atrás
se ve la senda que nunca
se ha de volver a pisar.

Calatorule, nu exista drum, drumul se face mergand. Mergand se face drumul, si cand intorci privirea se vede poteca pe care n-ai sa mai pasesti niciodata.

Efemerul imi taie respiratia. Parca as sufla intr-o papadie. 11 ani de experiente intr-un loc ce a fost foarte bun cu mine. El contiua sa fie bun, dar in inima mea stiu ca e timpul sa plec, asa cum in aceeasi inima am stiut ca trebuie sa vin. Lucrurile astea nu au nici o logica. Abia uitandu-te inapoi poti intelege cate ceva, dar inainte nu se zareste mare lucru. Avem nevoie de incredere, de intentie clara si de minte linistita.

Nu imi vine sa fac nici un bilant. Ce am castigat se anuleaza cu ce am pierdut lasandu-ma intr-un plin de potential punct zero, de unde o pot lua mereu de la capat, cu bucurie. Stiu cine sunt si stiu de ce umblu pe-aici, mai stiu ca nu pot da gres pentru ca am renuntat la propria voie in schimbul uneia mai cuprinzatoare.

Lisabona e inca prezent, e inca viitor. O traiesc zilnic cu aceeasi atentie care ii lasa detaliile sa devina ale mele pentru totdeauna. M-a facut foarte bogata, dar are si ceva care, de la un punct incolo, nu ma mai ajuta sa cresc. Asta in planurile unei realitati subtile, asa cum ii zicea domnu’ Gellu – in domeniul presimtirilor.

Tot in domeniul presimtirilor tresar emotionata de lucruri pe care nu pot pune degetul sau privirea, dar pe care le simt vii, pulsande, si energia asta a lor ma misca spre un mai departe. Impulsul universului in expansiune…chiar daca avem tendinta de a umbla in cerc suntem, fara scapare, supusi lui.

 

 

 

 

 

Advertisements

3 thoughts on “Calatorule, nu exista drum

  1. … Lolaaa :X… fiinta de lumina… fiinta daruita !… ” le maitre-mot ” m a g i e/ destinul o cheama, sa-si implineasca >:D:D<

  2. Si nu e miracol ca am accesat blogul exact in zilele in care ai reinceput sa ne povestesti?? 🙂 Te imbratisam, draga Lola, si ne bucuram ca ne umpli din nou sufletele cu lumina ta! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s