MOMENT

S-a pierdut postul anterior despre exercitiul iubirii. Nu m-am agitat sa-l rescriu cu convingerea ca lucrurile se intampla neintamplator.

Azi pe cer alerga nori cand albi, inofensivi, cand gri, de ploaie. Printre ei, dincolo de ei, vietuieste soarele. Sunt fericita. N-am un motiv anume si totusi am atatea, mici, nenumarate, din cele pe langa care se trece cu nebagare de seama. Canta o pasare. Intr-un fel primavara se anunta. Daca ies pe terasa si adulmec vantul, el miroase a pamant umed si a muguri.

Ma cocot pe balustrada. Raman asa nemiscata, cu cana de ceai cald intre palme. Ce bine ca sunt! Atat, nu-i nimic mai mult decat senzatia asta de calm. Din ea izvorasc toate.

In casa e bine. Tacem mult. Nici un cuvant nu poate fi mai bogat decat tacerea noastra, iar cuvintele care se nasc nu sunt vorbarie goala pentru vin din liniste.

images (1)

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s