VARA CEA MICA

S-a intors vara. Barul de pe plaja s-a redeschis. Dupa ploile luuungi si zilele gri timpul asta e o binecuvantare.

Dimineata am luat trenul spre Cascais devreme. Soarele se ridica prin ceata de pa rau. Prima gura de ceai mi-a declansat o inimaginabila fericire. Parca am auzit-o pe Maria “ce bine, fa, ca n-am murit ieri”. Da, ce bine ca n-am murit ieri!

Citesc din Cursul de miracole.Cuvintele ma deslusec desi in multe randuri simt ca ma pierd, ca nu inteleg nimic, ca sunt intr-o zona unde habar n-am cum sa fiu, iar inapoi nu ma mai pot intoarce. E linistitor sa aflu ca nu trebuie sa rezolv nimic ci doar sa vad, sa vad cu luare aminte si sa las in mainile cui se pricepe sa descurce lucrurile.

Sunt un copil, un copil iubit. Toti suntem. Uit, uitam.

Marea e calma. Fac fiecare gest ca pentru Dumnezeu. Dupa ce-mi termin treburile imi pregatesc micul dejun. Paine crocanta cu avocado. Mananc pe terasa privind marea. O sa ma intind putin pe nisip, cu burta lipita de burta Mamei. E cald, e bine. In sfarsit simt ca ritmul celulelor mele s-a incetinit. Cu hei rup-ul mutarii le-am accelerat tare si nu le puteam opri.  Acum corpul primeste comanda – repaos. Se supune bucuros.

Acasa ma asteapta bilele de lut uscate(in sfarsit). Pe ultimele am experimentat texturi. Sa vedem ce iese

10408936_10203875246614684_7685182625202637860_n

 

2 thoughts on “VARA CEA MICA

  1. … bien-etre ! … eu gandesc ca asa trebuie sa arate PARADISUL ( cel de pe aici 8-> )… >:D< o Floare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s