ASIGURAREA

Cursul de miracole e…miraculos. Viata ma pune la examene practice urmand capitolele cartii parca.

Azi dimineata ma trezesc oarecum ingrijorata ca trebuia sa rezolv o problema cu asigurarea de sanatate, sa scriu si o cerere, vai eu care sunt semianalfabeta in portugheza. Ajung la agentie. Locul are ceva kafkian. Aproape toti angajatii ma cunosc. Numai cu unul n-am vorbit niciodata. Daca m-ai pune sa aleg nici n-as vorbi. E mereu morocanos, pare ca n-are chef sa fie pe-acolo. Da doamne sa nu ajung la biroul lui! Imi prind ast’ din urma gand. Ba sa ma duca Viata unde stie ea mai bine.

Normal ca la el m-a trimis. I-am explicat iritata ca tre’ sa descurc incurcatura(pe jumatate generata de mine) si nu stiu ce sa fac exact. Ma asculta fara urma de bunavointa privindu-ma ca pe o musca prinsa in plasa.

Accept ce-i in clipa asta, imi zic. Aparent pare sa nu se fi schimbat nimic in atitudinea functionarului, totusi incepe sa ma ajute. Imi scrie cererea, ma intreaba usor dispretuitor daca stiu sa citesc in portugheza. Marturisesc ca stiu, dar ca nu-i inteleg scrisul. Imi citeste el ce-a scris si-mi da sa semnez. Sunt profund recunoscatoare.

Nu stiu codul postal. Mi-l cauta pe net anuntadu-ma ca imi face un favor. Bine, multumesc mult! Recunostinta nu ma paraseste. E singura mea stare. Maraielile si ironiile s-au stins.

Pastrandu-si fata plictisita omul devine extrem de simpatic. Alchimie!

Odata incheiate formalitatile ne strangem mainile cu caldura. Ajunsa in strada am frisoane de bucurie.

Am reusit!( si nu ma refer la faptul ca am din nou asigurare medicala)

_1_01 (10)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s