AVENTURILE UNUI INGER URBAN – POSIBIL ROMAN

E cald. Padurea care se vede de pe fereastra imi racoreste ochii. Sunt un inger. Deghizata bine in pielea asta, in hainele astea, sub identitatea asta  pe care cartoane de plastic si certificate ingalbenite  o dovedesc, sunt un inger, mai precis un inger: urban, civil, utilitar, un inger de interventie.

Nu ma ocup cu falfaitul din aripi, desi zau ca mi-ar prinde bine o pereche atunci cand ma trezesc tarziu si trebuie sa  fug dupa metrou. Treaba mea e una discreta, banala in aparenta, aflata intr-o zona a necesitatilor curente mai mult decat in cea a urgentelor. De urgente se ocupa alti ingeri.

Daca pentru a-ti indeplini rolul lumesc, ai de obicei nevoie de un plan, o strategie, un step-by-step pentru a fi inger n-ai nevoie decat de disponibilitate. Ingeri suntem, nu devenim.

Sunt un inger. O pasare canta cat o tine gura. Azi ma odihnesc. Insir margele pe panglica verde-Florile care nasc stele-partum fara chin.

Ben.u.ron – Alprazolam-Voltaren

Durere-Depresie-Durere

Pastile- Pastile-Unguent

Sunt  in misiune, intr-un apartament, intr-un cartier, intr-un oras, etc, etc, etc. Aici locuieste o femeie matura, singura, copiii au plecat sa invete in alte tari, barbatul a plecat de tot. Imaginea lui e ramasa in niste fotografii tinute cu susul in jos, la loc ferit.

Nota de plata pentru radiografie la picior, catelusul care se pisa peste tot si latra pitigaiat din senin, resturile unui ou mancat pe fuga, cartea de pe noptiera, medicamentele, portocale, amintiri, cutii roz, manuale de marketing, sticle goale de vin, pet-uri de Coca-cola goale si ele,tigari.

Scrumiera neagra decide sa se sinucida aruncandu-se de pe marginea chiuvetei.

Mintea mea obisnuita sa creeze scenarii compune repede unul. E trist. Il descompun ca si cum as rupe in bucatele mici o coala de hartie, iar textul de pe ea s-ar fragmenta in cuvinte fara legatura.

Sunt un inger de interventie. In casa e liniste, in liniste e un ceas care-si misca acele fara zgomot, mai e catelul adormit in penumbra. Imi fac minutios treaba. Pinii de pe Monsanto ma saluta. Pace tie! Pace voua!

Misiune indeplinita. Ies pe strada. Aerul e fierbinte. Cumpar caise. Pielita lor… Le mangai cu ochii inchisi asteptandu-mi randul sa le platesc. Merg agale, pun pas dupa pas uitand definitia mersului, dar mai ales destinatia.

11022011052

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s