YARDINI – happy people make good food!

 

Sunt foarte recunoscatoare pentru portita asta virtuala numita blog. Prin ea am ajuns sa cunosc de-a lungul timpului oameni nemaipomeniti, sa am parte de experiente cum nici nu visam, sa ma simt mereu ca Alice in Tara minunilor.

Si daca de minuni am pomenit nici nu stiti cat ma bucur pentru cei ce sunteti in Bucuresti. E acolo un loc…un loc de care mi-e dor, la care daca ma gandesc imi simt colturile gurii ridicandu-se intr-un zambet larg si inghit in sec pentru ca papilele mele gustative n-au uitat rasfatul de care au avut parte in primavara.

10256919_457733497696280_7840790915038185695_oSe chema Ça va? Bistro. Acum e Yardini – visul Mariei.

Cand o femeie viseaza, tot Universul ii sare in ajutor. Asta mi-a dat prin cap cand am vazut cum prinsesera viata gandurile ei, cum ceea ce era doar intentie cu ceva timp in urma se materializase atat de frumos. Asta nu-i nimic, imi zice, am planuri sa schimb tot.

Nici nu rosteste bine. Ce vad acum? Gradina,  deja nemaipomenita, devine de 10 x nemaipomenita.

Interiorul care, intr-adevar, avea un aer un pic prea clasic s-a luminat, s-a facut jucaus, cald, asa ca si cum spiritul vesel al gradinii s-ar fi strecurat in casa cand cineva a uitat usa intredeschisa.

Imi simt inima calda, fericita. Stiti de ce? Pentru ca Viata m-a invatat un lucru simplu. TOT CEEA CE VEZI ESTI TU. Asa am ajuns sa ma bucur curat de binele, de frumosul altuia ca si cum ar fi ale mele, pentru ca sunt ale mele de fapt. Scriu despre locul asta nu pentru ca Maria mi-e prietena, ci pentru ca sugerez sa vedeti in ce-a reusit sa faca ea, simbolul frumusetii, prospetimii voastre si sa nu va piedeti speranta. Viata isi cucereste drepturile centimetru cu centimetru lucrand prin noi.

Lasand consideratiile spirituale ma intorc la omenesc, la motivul pentru care insist sa nu ocoliti Yardini – MANCAREA. Am scris intentionat cu majuscule dupa experienta culinara avuta acolo. Cum atragem semeni pe masura, Maria il are in bucatarie pe Rares zis si zambaretul. Jur ca ce-am mancat gatit de el a fost dragoste pura, pasiune pura, bucurie cu B mare. A fost suficient sa-i surprind privirea, sa-l ascult cum isi alege furnizorii, cum ii multumeste Mariei ca nu face niciodata rabat de la calitatea ingredientelor pe care le cumpara, cum isi prezinta felurile, si-am stiut ca ce mananc ma vindeca. Mancarea in sine e un vehicul pentru energie, ceva neutru care poate fi incarcat cu starea celor ce-o ating de la plantatul semintei pana la sofisticata farfurie ce ti-e pusa inainte. Cand bucatarul nu lasa nimic la voia intamplarii ala e om trezit, om constient si ce atinge e sacru, iar sacrul vindeca.

Daca nu ma credeti cel mai bine e sa incercati. Pe urma imi spuneti, ca eu o sa ma bucur de-aici din departare ca si cum as fi fost acolo🙂

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s