3 IN 1

Hai spune-mi, cand vin la mine margelele tale ? Cu Romania nostra, cu
Bosnia mea, cu iubire de oameni si culori ?

Acum vin fiinta binecuvantata!

DSC09712

As vrea sa impartasec cu voi povestea femeii care va purta margelele de mai sus. Pentru mine e o dovada de indumnezeire si senin.

Duminica miunata sa aveti!

Traiesc de 10 ani intr-un oras mare, cam ca Bucurestiul, in Franta, la
Lyon. Imi place sa merg cu masina.
Ma enervez greu. Sunt tare optimista. Nu sufar regretele.
Sunt schioapa (varus equin, operat cu succes in anii 80 la Bucuresti)
: e darul lui Dumnezeu pentru mine. Cu iubirea parintilor mei si fara
prea multe cuvinte, imi iubesc trupul asa imperfect mai mult ca destui
oameni drepti si simetrici. Dumnezeu mi-a luat 1cm de picior si 2
numere la pantof dar mi-a dat o viata in care nu am cunoscut tristete
si lipsa.

Sotul meu e bosniac din Sarajevo plecat din cauza razboiului cand avea
16 ani. Sarajevo e orasul iubirii. Acolo am gasit un loc in care sa ma
rog si sa pun lumanari (la Lyon e biserica rusa dar e mereu inchisa si
nu sunt prea rusofila).
E locul in care mi-am pus o dorinta care mi s-a implinit. Cerul e
deschis deasupra bisericii si Dumnezeu se uita la tine, te aude. E
biserica Sfantul Mihail, prenumele lui tata.
Sotul meu care e musulman nepracticant cumpara lumanarile (in magazin
e scris totul in chirilic) si ma intreaba : pentru cine ai pus ? si
daca spui pentru cine, dorintele nu se implinesc ?
Avem superstitii in familie, paganisme🙂

Visez in culori situatii si locuri, oameni dragi vii sau dusi. Mi-am
visat bunicii care sunt sus, linistiti si frumosi sau stranii. Imi
visez grijile si temerile. O tema recurenta e “ajunsul prea tarziu”
intr-un loc, intr-o situatie. Sau valul care te acopera, un tsunami
(asta sunt sigura ca valurile de la marea Neagra mi l-au fixat). Am
visat ca zbor de vreo 2 ori.

Imi e dor de Romania. Intr-o vreme ziceam ca iubesc Romania, Bosnia si
Franta tot atat de mult, fara clasament, iubire sau nimic. Acum nu
stiu unde e Franta, nu stiu daca ea ma iubeste. Dar ea e cam de vina.
Sunt fericita peste tot. Imi e bine peste tot.
Incerc sa traiesc Romania si Bosnia azi. Nu stiu daca o sa ma intorc
vreodata in Romania sau daca ne vom stabili in Bosnia. As fi o usurare
? Ar insemna sa nu mai traim cu o masca ? si sa uitam de principiul :
” ca sa traiesti bine, traieste ascuns” ?

Nu frecventez romani aici, am cunoscut o data mai multi dar
nationalitatea nu face prietenia. Si bucurestenii nu prea sunt
tolerati, iubiti, agreati. Am un prieten polonez si unul francez (care
cunoaste romani). Mi-a fost mereu greu sa am prietenii cu femei, nu e
decat una, la Bucuresti, ne stim de aproape 20 de ani si o iubesc ca
pe sora mea, pentru ca nu am frati.

Imi plac culorile, daca as fi la Bucuresti m-as duce o data pe luna la
Muzeul Taranului. Si la magazinul lor, sa pipai, sa scotocesc. Croiesc
si cos, fac vitralii, desenz pentru printat digital pe tesaturi si de
ieri m-am apucat de facut tampoane din linoleum ca sa printez textile
acasa.
Am un job pentru care am sacrificat mult timp, ceva demnitate si imi
aduce bani, asa ca il pastrez : sunt inginer.
Daca as putea, as renunta si m-as ocupa doar de textile. Desenele vin
din motivele noastre romanesti, din carti si de pe blogul Ioanei
Corduneanu. O sa avansez cat de repede o sa pot si intr-o zi o sa am
atatia bani incat o sa pot da cui o sa aiba nevoie. Dar asta nu e o
dorinta pe care sa o pun la biserica, e munca mea. Pentru ca am atat
de putin timp de dat direct celor care au nevoie.

Am atatea lucruri de facut, incat nu stiu daca o viata imi va ajunge.

Am sa inchei cu ce am mai frumos pe lume, cu Haiducita. Fetita mea are
2 ani si 1 luna chiar azi. E un copil care calatoreste si fizic si
intelectual. Fiecare dintre noi ii vorbim in limba noastra materna. O
dezordine vesela. Si la cresa i se vorbeste in franceza. Nu stiu cat
va fi de marcat destinul ei de lumea asta in 3 parti adunate intr-un
tot, dar si ea e fericita peste tot si tine cele 3 lumi in ea.

4 thoughts on “3 IN 1

  1. Dragă Lola,

    Îngerii trimiși de tine au aterizat astăzi în preajma mea. Am ridicat mărgelele de la poștă.

    Ți-am spus că voi iubi necondiționat ceea ce mâinile tale și harul tău vor făuri pentru mine. Acum pot să-ți spun că de la poștă până acasă am circulat cu un zâmbet pe față mare cât un Crai Nou și multă tihnă sufletească m-a cuprins.

    M-am temut pentru o clipă că nu le voi putea purta.

    Cineva apropiat a avut un sâmbure de împotrivire auzind mica poveste pe care am țesut-o pentru tine ca să-ți fie, poate, punct de pornire spunându-mi, nu cu prea multă vehemență dar totuși spunându-mi, “dar tu nu ești așa” și m-am gândit că legătura mea cu ele nu se va inchega, că nu ne vom potrivi.

    Tu reușești să pătrunzi, s-ajungi la esență…

    Le iubesc și te iubesc om bun!

    P.S. Dintr-o postare de-a ta mai veche am aflat de cărțile scrise de Lise Bourbeau fapt pentru care iar îți mulțumesc.

    • Ce bine ca au trecut indoielile si ai primit ingerii cu inima deschisa.Cat despre samburii de impotrivire nu uita ca raman ai acelora care-i arunca.
      Te imbratisez si-ti multumesc!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s