DIN BUCATARIE

N-am mai scris de mult despre bucatareala. Pasiunea e inca vie, foarte vie, atat de vie incat cred ca ii voi dedica mai aplicat o etapa a vietii. Cine stie? Las Universul sa lucreze la asta. Intre timp imi continui explorarile prin piete, magazine etnice, naturiste, delicaterii, incerc tot felul de combinatii, inventez retete(pe care trebuie neaparat sa incep sa le notez), rasnesc graunte, framant, amestec, fac sucuri, tai zarzavaturi si mai presus de toate mananc.

Apropo de mancat imi amintesc ce-am simtit in ziua operatiei, abia trezita din anestezie.  Vine o doamna sa ma intrebe ce meniu vreau  la cina. Avand experienta operatiilor precedente, cand multe zile dupa nu mi s-a dat nimic altceva in afara unor  zemuri chioare i-am zis ca nu cred sa pot manca asa imediat. Dar diseara poti manca normal, imi spune. Ce veste nemaipomenita! Eram vie si pe deasupra puteam manca normal. Cand a venit cina, am stiut ca sunt bine, desi ma durea tot corpul. Pofta si dragul cu care am primit mancarea erau semnele vitalitatii, manifestarea aliantei mele cu Viata.

Acum ca mi-au trecut ameteala si durerile pot umbla cat vreau recucerindu-mi regatul in deplinatatea limitelor lui. Vin din Martim Moniz (zona cu magazine etnice) incarcata de mirodenii si lapte de cocos asa cum soseau odata corabiile portugheze din indepartatele Indii. Verdeturi aduc de la piata, pentru merele de suc ma cocot spre Principe Real unde am descoperit o frutarie care le vinde la preturi de nimic. Am cotloanele, randuielile, socotelile mele de care ma ocup cu mare seriozitate si de care ma amuz in egala masura.

Nu-mi pot inchipui cum ar fi viata fara tine, imi zice intr-o zi Claudio. Ar fi lipsita de povesti despre: indieni, chinezi si alte natii de oameni, porumbei, pescarusi, cantareti, nebuni, apa, cer, stele, Mr. Moon, pisici, strazi, ingeri, margele. N-ai fi pilot de incercare pentru nebuniile mele culinare, n-ai bea sucuri colorate, iar cutia albastra ar fi goala.

Insirandu-i toate astea mi-am dat seama ca viata mea e minunata, ca nu ma plictisesc niciodata, ca din orice fleac pot face o jucarie. Imi place sa ma joc si cred ca experienta aici despre asta este, despre bucuria incercatului.

Tocmai am primit pachet de la tata. Bunatati made in RO si masina de deshidratat. Pana acum am facut cu ea cracker-si de hrisca si chips-uri de cartofi dulci. Procesul dureaza o vesnicie, pentru mine grabita si pofticioasa, dar asteptarea merita.

Atata m-am intins cu vorba, cand voiam de fapt sa va spun despre marea descoperire pe care am facut-o dimineata.

Magiunul!!!!

Imi place foarte mult. Cand am fost in Romania mi-am adus un borcan de magiun de Topoloveni pentru ca nu e cu zahar. Bun, nu zic nu, dar mi s-a parut foarte scump, iar acum mi-a fost jena sa-l pun pe tata la cheltuieli. In schimb mi-a trimis prune uscate la vederea carora am avut revelatia ca-mi pot face propriul magiun. Cum de nu mi-a trecut pana acum prin cap asa o chestie simpla?

Am pus prune la hidratat peste noapte. Dimineata le-am scos samburii, le-am mixat bine in blender, le-am adaugat o mana de nuci tocate si gata minune de magiun numai bun de intins pe painea abia iesita din prajitor sau de umplut clatitele din faina de naut.

Mare alchimie!

14 thoughts on “DIN BUCATARIE

  1. Draga Lola,

    Cat ma bucur sa te vad revenind la bucatarie si impartasindu-ti ideile cu noi.
    Voiam de mult sa-ti scriu, sa-ti spun ca am fost cu gandul la tine, in toata incercarea prin care ai trecut.
    Si mai voiam sa-ti spun ca am invatat, datorita tie, sa-mi ascult corpul, sa-l las sa se vindece singur, atunci cand poate, si sa-l ajut, atunci cand mi-o cere.
    Am trecut si eu printr-o operatie si, inainte de asta, trebuia sa iau un tratament, de pregatire. Pentru prima oara in viata mi-am ascultat corpul si l-am lasat sa-si duca el povara, sa se aline cum stie, si mare mi-a fost bucuria sa vad ca s-a vindecat , singur.
    Pana pe 13 martie trebuia sa ies cu analizele bine, si recunosc ca am avut emotii, pentru ca ma simteam cumva vinovata ca l-am lasat singur, ca poate e prea devreme sa -l las dupa “capul lui”. Pe 13 seara, analizele au iesit bine si am putut sa ma operez.
    Asa ca, fara a ma mai lungi, iti multumesc pentru lectia de dragoste pe care mi-ai oferit-o.
    Am invatat sa imi iubesc si sa imi ascult firea, si este minunat.Sunt libera:)
    Te imbratisez cu multa dragoste!
    Monica

    • Binecuvatntata sa fii!!!
      Vezi cat miracol se ascunde in noi, cata nemarginita inteligenta?
      Mi-ai facut inima sa cante cu randurile pe care mi le-ai scris. Acum imbogatesti lumea. In loc de frica ii dai increderea si bucuria ta.
      Sa sarbatorim cu magiun🙂
      Te imbratisez!

  2. Cred ca pentru toti care te cunosc, care iti citesc blogul… esti vitamina zilnica de care avem nevoie😀 Mereu trag adanc aer in piept cand citesc ce scrii, pt ca e atata viata in tine, in tot ce faci, in noi toti ! >:D< iubi !

  3. Magiunul pentru mine are mireasma si gustul fericirii.
    Facea bunica mea in curte, toamna, la cazan, cu prune din vechii pruni… Si il degustam cu paine calda, de casa…
    Postarea ta e miraculos de inmiresmata si de vie.

  4. magiunul are zahar, doar ca e natural, din prunele din care-l faci, nu e zahar adaugat. iar reteta e aceeasi, fie ca-l faci tu in casa, fie ca e de Topoloveni.🙂

  5. Ok…nu stiu nici un magayin indian prin apropiere, am doar turcesc. Poate mai pe la periferia orasului ar trebui sa caut dar alta varianta ar fi sa macin eu nautul
    Sunt convinsa ca au gust bun clatitele
    Bunica mea imi facea cu faina de malai si le ungea cu ulei de floarea soarelui presat la rece

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s