DESPRE ESEC SAU CUM NIMIC NU E CEEA CE PARE A FI

Ma fac bine! E o fraza care poate contraria din moment ce anunt in titlu ca voi scrie despre esec. Dar tot in titlu zic ca nimic nu e ceea ce pare a fi si tare as vrea ca nimeni sa nu ma creada pe cuvant, ci sa aiba curiozitatea de a cerceta afirmatia asta in propria-i realitate.

Exista multe realitati, tot atatea cat si oameni. Nu una mare, un pat al lui Procust, in care, ca sa ne inghesuim cu totii intai trebuie sa ne ciopartim, ci o suma a realitatilor mici, personale, formate pe baza experientei, conceptelor, valorilor si credintelor fiecarui individ. Niciuna nu-i e superioara alteia, sunt doar diferite, unice. Daca incerci sa-mi impui realitatea ta nu ma iubesti asa cum sunt, pentru ca simti nevoia sa ma schimbi intai, sa ma adaptezi, daca incerc sa-mi insusesc deliberat o alta realitate decat cea pe care o am, crezand ca a mea nu e suficient de buna, inseamna ca nu ma iubesc destul.

Si intr-un caz si in altul se incalca un principiu de baza al vietii – LIBERTATEA.

Ceea ce ne uneste nu e realitatea ci constiinta. Acolo suntem UNU. Cand simtitm unitatea atunci ne putem tolera cu usurinta diferentele si nu mai sunt necesare alte norme pentru a convietui in pace.

Lamurind-o pe asta cu realitatile ma intorc la esec. E fascinant cum se leaga intamplarile ca sa scoata la suprafata o tema existentiala importanta mie in acest moment.

Dupa un lung drum, plin de rascruci si hatisuri am simtit sa ma asez undeva la umbra, sub un  imaginar copac si sa ma intreb. “Cum sunt, ma vindec, ce-i cu mine in clipa asta?”

Trecand in planul concret al lucrurilor situatia e cam asa:

– dieta cu graunte – ESEC. Dupa a 4 a zi m-am blocat complet. Aveam un bolovan in stomac care nu se ducea nicicum, iar gandul ca va trebui sa mai iau o inghititura de cereale imi provoca rau fizic instantaneu. M-am oprit. O zi jumate n-am putut manca nimic, apoi cu supa si legume fierte mi-am revenit.

-vineri m-am intalnit cu chirurgul. Ma simt extraordinar. De doua saptamani nu numai ca nu ma  doare nimic, dar sunt foarte energica, usoara, plina de viata. Ma gandeam ca nu va mai gasi nici urma de chist. A gasit. Mai mare decat era in decembrie. Iar ESEC. Pe 22 sau pe 24 ma voi opera.

-scriind povestea cu Vladimir cineva m-a pus la colt acuzandu-ma ca sunt un om de nimic, un cosmar de mama care va plati cu varf si indesat, deci esuata ar fi trebuit sa ma consider si pe linia asta. Nu numai pentru ca cinva m-a acuzat ci pentru ca relatia mea cu copilul e complicata, cu multe ghemotoace de neacceptare si suferinta impietrita.

-lista lunga cu comenzi pe care nu apuc sa le onorez tot ESEC pare sa fie.

Hm, de ce totusi in conditiile astea ma simt bine cu mine? De ce dupa atata incordare, straduinta si agitatie, dupa atatea asteptari avand ca efect un esec generalizat ma simt atat de linistita si impacata?

Pentru ca in sfarsit accept esecul ca posibilitate, ba mai mult, il traiesc si vad ca nu e mare lucru. Nu-mi trebuie nici o victorie care sa ma defineasca, sa-mi demonstreze ca sunt bine asa cum sunt, ba chiar ma gandesc ca un triumf cat de mic ar fi fost facut de ego suficient de mare incat sa ma impiedice iar sa vad adevarul. Asa imi traiesc deplin esecul, si simt ca nu-mi rapeste nimic, nici bucuria, nici rotunjimea zilelor, nici perfectiunea fiintei care nu e compusa din chestii relative.

Ma fac bine. Esecul e proba prin care vad asta. Felul in care ma raportez la el imi arata o mare transformare. Acum ceva timp o situatie similara m-ar fi pus la pamant, m-ar fi facut sa-mi sap o gaura in care sa ma ascund de rusine. In prezent  pot privi si spune: nu e nicio drama, exista cale si solutie pentru orice, chiar daca s-ar putea sa arate cu totul altfel decat mi-am imaginat.

 

 

14 thoughts on “DESPRE ESEC SAU CUM NIMIC NU E CEEA CE PARE A FI

  1. Păi, cred că în asta constă victoria. În a accepta că și eșecul e posibil. De a îți asuma și această posibilitate. Că reușești să faci acest lucru e cel mai important. Cred.
    Toate bune, Lola.

  2. nu stiu ce am mai fi fara “esecuri” – nu stiu daca Edison ar mai fi inventat ceva , daca nu le-ar fi privit doar ca pe o stare normala in evolutia lui, pana la descoperirile uimitoare.

    apoi , de ce ar conta atata parerile sau judecatile altora

    nu e asa de bine sa fii libera , Lola? doar sa FII , si nu neaparat sa FACI ceva …

    Eu cred ca acesti copii ne sunt dati doar ca sa le dam iubire , sa stim sa-i ascultam, sa le fim aproape cand au nevoie de noi, sa le punem o masa mare si sa facem o petrecere daca dupa ce au luat-o ” razna ” se intorc “acasa.”.. ca in pildele fiului ratacitor,
    nu au venit la noi ca sa ii judecam , sa le bagam in cap ideile noastre .. care ai vazut ….. cateodata nu se mai potrivesc cu lumea in care traiesc ei ….
    Ei ne-au fost dati sa ii iubim neconditionat, sa le dam itoata increderea noastra, incredere ca ei isi pot implini visele , oricare ar fi ele, ca pot ajunge orice isi doresc, sa le insuflam entuziasm si pasiune… iar cand se impiedica, sau “gresesc” sa-i sustinem doar, nu sa le tinem prelegeri, nu sa-i certam…

    iar tu stii foarte bine sa faci toate astea si te felicit, in rest cu totii gresim… si e normal😉

  3. In spatele fiecarui esec este sansa noastra sa intoarcem destinul de partea noastra. Cu cat mai mare esecul, cu atat mai mare sansa si cu cat mai mare intentia cu atat sansa se transforma in realitate.
    E prima data cand iti scriu desi te citesc de mult timp cu drag fiindca esti o fiinta libera in alegeri, ganduri si in manifestarea iubirii.
    Iti doresc sa te iubesti tare si sa te pastrezi in ale tale ganduri sanatoasa.
    Poti incerca dieta macrobiotica, a facut minuni in cazul meu.
    Imbratiseaza toate esecurile tale. Cand vei inceta sa lupti cu ele, solutiile vor veni.
    Pentru fiul tau tot ce poti face este sa ii fii aproape cu sufletul, deci ai iesit deja din zona de esec.

  4. Suna atât de drastic – definitiv, ireversibil -, eșec! Ca si cum viața ar fi luat sfârșit si a venit vremea sa-i lipim o eticheta ca s-o asezam undeva, pe un raft. Dar viața n-a luat sfârșit. Nici măcar nu s-a oprit in loc. Pentru ca nu are cum sa se oprească atunci când, ASA ca tine, avem constiinta ca formam o unitate si ca nu suntem monade izolate, consumandu-si fiecare propriile victorii si… “esecuri”.
    Pe de alta parte, ceea ce intr-o durata scurta pare esec, intr-o perspectiva mai îndelungată nu apare decât ca o criza, atât de necesară fiecăruia dintre noi pt a ne primeni si a creste.

    Un gand de dragoste, de Valentins day, gazdei si tuturor celor ce urmăresc acest blog.

  5. Fiecare emite opinii din perspectiva propriului lui univers de achizitii.
    Trebuie sa ne concentram pe ceea ce este in adancul nostru, al fiecaruia dintre noi… Abia atunci vom fi acceptat in cinste adevarul, care incepe de fiecare data, negresit, din noi si nu din celalalt.
    Fii bine, Lola, iubirea e cheia pentru toate!

  6. Te inteleg mai mult decat pot spune. Fiecare traieste, judeca, se misca in felul sau propriu. E foarte greu insa sa accepti , sa tolerezi modul in care judeca celalalt daca nu exista iubire. Iubire de sine , iubire pt. omul de langa tine,atunci cand sti sa lasi palma deschisa, fara sa strangi pumnul tare in speranta ca ce ti in mana nu va dispare..
    In algerile tale am incredere, pt. ca de cand de citesc am descoperit eu insumi cu ajutorul tau ca solutiile vin de la sine atunci cand nu fortam lucrurile.

  7. Dragilor iata inca o parte buna a esecului🙂
    E un subiect despre care ati scris!!!!
    Imi place cand stiu cum vedeti si voi lucrurile, cand va exprimati. Simt ca suntem o comunitate curajoasa si deschisa.
    Va imbratisez cu toata dragostea, va multumesc pentru gandurile voastre luminate!

  8. Lola. sa stii ca atunci cand renunti la ego, la orgolii, deciziile sunt altele si aproape de neinteles pentru ceilalti …iar “esec” e un cuvant ce nu are ce cauta pe lista celor ce cred in ei si in Dumnezeu…si apoi ce ar fi daca toti am gandi la fel?…ce facem ne intoarcem la cutume dupa ce unii din noi strabat un drum atat de lung si intortocheat si nicidecum usor ?
    hm…esec…scoate-l de pe lista…pune in locul lui ….impacare !

  9. Asa cum spunea Osho esecurile si izbanzile merg mana in mana si nu se pod exclude pentru ca sunt parti ale unui intreg asa cum noaptea precede ziua .Ma bucur sa iti culeg gandurile venite din intelepciunea inimii care traieste prezentul.Sa ai parte de multa forta ca sa te inteleptesti pana la sublim.

  10. există vreun eșec, oricît de gigantic, pe care să îl privim retrospectiv și să nu-l simțim ca pe o autentică binecuvîntare? cei ce ne reproseșază sunt oameni care nu se iartă. tu, blîndețe, vezi din ce în ce mai bine drumul. sunt mîndră de tine și recunoscătoare că suntem. ca să nu mai spun ce bucurie îmi face să văd aici atîția oameni blînzi cu viața, cu ei. referitor la diete, poate că din nou trebuie să înveți ceva despre corpul tău liber și înțelept?🙂 inimioare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s