PRIETENI INARIPATI

As fi povestit despre cum am petrecut Craciunul in familia noastra mare si vesela, dar inca sunt in asteptare de poze de pe altii ca aparatul propriu l-am uitat acasa. Pana atunci scriu despre prietenii mei inaripati.

De cele mai multe ori scobesc bagheta pentru sandwich-urile lui Claudio si ramane miezul pe care mi-e greu sa-l arunc.  Bunica nu ne lasa sa aruncam mancare, mai ales paine zicandu-ne ca e mare pacat “altii flamanzesc si voi risipiti, n-o dati la gunoi ca s-o gasi vreo vietate s-o manance“.

Cu vorbele ei in minte am inceput sa pun, dimineata de dimineata, resturile intr-o punga. O data la cateva zile ma duc intr-un parc, in Praca do Comercio, sau pe mica plaja de la rau sa hranesc porumbeii si pescarusii.

De pescarusi m-am speriat prima oara. Au venit multi de-odata, gloata zgomotoasa, napustindu-se peste bietii porumbei, peste mine, tipand cat ii tinea gatlejul. Acum stiu, las bucati mai mari si le arunc departe pentru ei, firmiturile mi le imprastii langa picioare, unde porumbeii pot manca linistiti.

Imi place sa-mi petrec timpul observandu-i cu atentie. Era unul odata, care manca fornaind de parca ar fi fost racit. Zgomotul ala mititel mi l-a facut grozav de simpatic.

Ma gandeam ca toate pe lume s-ar echilibra daca am sti sa impartim ce ne prisoseste, sa dam si sa primim fara sa implicam ego-ul, sa ascultam, sa privim cu luare aminte…

8 thoughts on “PRIETENI INARIPATI

  1. E un sentiment atat de placut sa hranesti o pasare salbatica. Noi hraneam lebedele de pe apa care trecea prin fata casei la vechea locuinta. Veneau fericite cand ne vedeau de la distanta si dadeau din coada. Apoi si-au adus si puii si stateau pe iarba de langa casa, se simteau in siguranta. Putem face mult cu atat de putin…o masa oferita iarna unei pasari e o binecuvantare🙂
    Mi-am amintit si de o batranica intr-un parc din Venetia, avea o punga plina cu resturi de paine si farmituri, se vedea ca a strans mult timp resturile de la masa….a fost un adevarat festin pentru porumbei si vrabiute:)

  2. la un moment dat în lunga perioadă de imobilizare la pat au venit doi porumbei pe pervaz, se uitau înăuntru.🙂 de a doua zi după mama le punea pîinea şi ne delectam amîndouă cu ei. îi găsesc atît de umani. sau poate că noi avem din trăsăturile universului şi greşim crezînd că toate caracteristicile comportamentale sunt umane, cum zicea papa gellu. unii sunt lacomi şi violenţi cînd sunt înfometaţi, alţii sunt răbdători şi stau deoparte pînă cînd pleacă hrăpăreţii. şi-acum, pe frigul ăsta, poposesc uneori cîte 15-20 în arţarul din faţa geamului meu. eşti frumoasă tare acolo cu ei.

  3. Da da, si noi la fel,cu pâinea la ratele de la mare🙂 Nici mie nu-mi place sa arunc mancarea,iar cu pâinea mi se spunea ca sta Maica Domnului in genunchi sa adune firmiturile de la masa, de aceea trebuie sa le strangem dupa ce mâncam. Mai pun pâine si in gradina noastra , dar e adevarat ca ma sperie uneori pescarusii cand apar prea multi si zgomotosi pt.dimensiunea gradinii🙂

  4. Simt ca suntem binecuvantati cu posibilitatea asta de a intra in legatura cu ceilalti copii ai Vietii. Ne invata atatea lucruri, ne arata cat de simplu e totul si cat de mult complicam noi lucrurile.
    Pana si zborul ni-l arata, dar ce ne tine sa-l incercam nu e lipsa aripilor ci frica sa nu ne prabusim.
    Va iubesc femei minunate care aveti grija de pasari!

  5. porumbeii maninca pe loc, iar vrabiutele iau firimiturile si pleaca cu ele intr-un colt retras. Sint tare nostimi. la Atena erau extrem de multi porumbei si o prietena mi-a deschis ochii, sa ii hranesc; de atunci, revenita la Bucuresti mereu le dau piine. Am constatat ca sint foarte sedentari porumbeii, adica nu pleaca departe de micul lor colt, ca si oamenii. Era unul in fiecare zi in acelasi loc, intr-o statie de autobuz.

  6. Acum doua zile mi-a venit sa arunc niste paine invechita la gunoi cand dragul meu mi-a spus s-o pun deoparte la uscat, s-o dam la cateii de la tara. Nu stiu cum nu mi-a venit pana acum in minte acest gand, pentru ca acasa si bunica si mama strangeau cu sfintenie fiecare bucatica pentru porcul vecinului, pentru cateii satului sau pentru pasari. Am fost gand in gand cu tine🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s