ULTRAMARIN

M-am strecurat intre ape, in imparatia pestilor si a stelelor de mare.

Era acolo o seninatate, o lipsa totala de cuvinte, dar si-o nesfarsire de sensuri care se lasau prinse, scapand apoi, jucause, printre ochiurile navodului meu.

Nu stiam unde incep, unde se termina apa si cerul. Pestii se simteau ca la ei acasa oriunde. Inotau zburand sau zburau inotand fara sa-si puna o clipa problema daca asa ceva e posibil.

Stelele s-au aprins luminand o alee secreta. La capatul ei, pe un indicator, scria abia vizibil “catre Centrul Lumii”. Pielea-mi devenise alunecoasa si mi-era usor , foarte usor…

6 thoughts on “ULTRAMARIN

  1. Iti multumesc din suflet ca le-ai invesmantat frumos cu oceanul. Ma cuprinde o liniste absoluta ori de cate ori mi le asez la gat, sau pe mana.
    Sanatate multa!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s