OMLETA

In postul de astazi este vorba despre o omleta cu dedicatie.  Magdei si fetitelor ei cu dragoste.

Redau mai jos mesajele Magdei ca pe marginea lor am facut omleta si mi-am dat cu parerea

“sa stii ca eu incep acum prin a-ti multumi inca o data…..ca multumita tie….reusesc sa fac acele schimbari in viata mea,ce pareau imposibile cu ceva vreme in urma…..Normal,sunt atatea site-uri interesante…dar al tau ni s-a lipit de suflet.Zic-ni- pt ca si fetitele mele se uita cu mine ori de cate ori vin in vizita la tine….Le-am zis mai inainte: uite.mami,nici Lola nu mananca carne….adica mananca ,da f putin!….”De aia e asa frumoasa”-zice fetitza mea cea mica….” da Vladimir-mananca?”(ca stiu ele si de baiat si de Tam-Tam)…”Eu stiu ,mama?!”…lasa ca intrebam,vretzi?”..
Se uita la poze…ma intreaba de retzete…..sunt curioase..destul de receptive….si,eu convinsa ca voi reusi sa le arat ca mancarea e plina de culoare…savoare…..si fara carne

mai nou,draga mea,le spun,cand gatesc cate ceva ca am reteta de la tine…..Si le arat poze de pe site-ul tau,le citesc retetele,le las sa citeasca ceea ce-mi raspunzi sau ceea ce-ti scriu eu….si ele sunt taaaare incantate…..Eu as vrea ca ele ,in timp sa descopere beneficiile unei limentatii fara carne…sau ma rog,cat mai putina carne….Dar fac mofturi,uneori…de ex nu mananca legume un mancare , morcov , ceapa, mai ales puiul cel mare..Dar crude-da!….Cand nu vor sa manance nimic…le zic:ok…dar aveti nevoie de proteine ca sa prindeti energie….sa nu va tarati ca melcii…..Alegeti ceva:carne sau boabe…..”Simt insa ca suntem pe drumul cel bun…..Cu cat cresc,cu atat sunt mai deschise la experimente….Am noroc de net,de oamenii care au trecut prin situatii similare in cresterea copiilor..de la care invat…..Zilnic intram la tine si le zic…”hai sa vedem ce mai face Lolaaaaaaa,ce mai gateste”….Acum ne pregatim de pranz,legume la gratar,face mama mea…ok.!….si carne..-ca ai mei fara carne se simt bolnavi..-..si-au zis ca vor si ele…..te imbratisam cu mare drag,te poftim la noi la tara….si iti dorim o zi minunata…..
ps:cand le-am zis de Claudio ca n-a mancat niciodata carne….au ramas fara grai!…..si cu multa admiratie in ochi…..

Draga Magda, ma bucur ca esti un om care se descopera si se transforma, care vrea sa-si creasca frumos copiii. Nu e usor sa fii treaz, vezi in jur multe lucruri de schimbat. Pendulezi intre neputinta si furie, cand ceilalti nu se modeleaza dupa cum crezi tu ca le-ar fi mai bine. Adevarul e ca nu exista un bine universal, nici unul personal care sa fie extins in masa si sa ne fericeasca pe toti la fel, ci mai degraba vreo cateva miliarde de pareri despre ce e bine si ce nu.

Carnea e cu adevarat nociva cand devine din aliment, un concept separator. Cand ne imparte in tabere. In mancatori si nemancatori, in buni si rai, in sanatosi si bolnavi, etc, etc.

Traim intr-o zona favorizata a lumii, in vremuri de binecuvantata abundenta cand putem alege, cand putem manca in functie de criteriile pe care ni le stabilim. In alte epoci istorice, oamenii erau nevoiti sa manance doar ce se gasea. Isi satisfaceau o nevoie vitala cu ce era mai usor de prins, cu ce rasarea din pamant, daca rasarea. Noi putem sa optam.

E atata informatie, sunt atatea pareri si variante ca te ia capu’. Oricum ai manca tot contrazici o teorie.  Te simti, inevitabil, vinovat, nesigur, pierdut.

Lumea asta pare ceva…inspaimatator. Cand ai copii e si mai dramatic. Pe langa tine ai  responsabilitatea lor, adica alta frica sa nu gresesti. Suntem ca elefantii in magazinul de portelanuri.

Draga Magda, ai incredere in fetele tale. Copiii sunt mai aproape de natura lucrurilor, pentru ca  mintea nu le e inca plina de concepte.

Zici, sunt convinsa ca voi reusi sa le arat ca mancarea e plina de culoare…savoare…..si fara carne.

Toata copilaria  cuvantul “gustos” l-am folosit in loc de “oribil”. Ma implorau sa mananc supa, venind cu argumetul ca-i gustoasa. Urlam din toti rarunchii “nuuuuuu mananc suuuupaaaa ca-i guuuusoooasaaaaa” si crede-ma ca mi se parea cea mai odioasa chestie care putea exista intr-o oala. Nu intelegeam de ce ma forteaza, de ce e asa important pentru ei sa bag in mine ceva ce detestam.

Imi inchesuiau, de fapt, pe gat, cu cele mai bune intentii,  parerea lor despre ce-mi trebuie, dar mie pur si simplu nu-mi trebuia. Preferam alte lucruri cu care puteam trai realmente fericita.

Ti-am povestit ca sa te intorc la tine copil. Incearca sa-ti amintesti cate lucruri stiai, cat de matura erai tu fetita, in invelisul  de copil pe care toti il credeau nestiutor. Prin prisma asta contruieste-ti relatia cu copiii tai. Respecta-i, aratale ce optiuni au, dar nu incerca sa-i convingi de nimic pentru ca ii agresezi, paradoxal, chiar cu dorinta ta de a le face bine.

…as vrea ca ele ,in timp sa descopere beneficiile unei limentatii fara carne…sau ma rog,cat mai putina carne….Dar fac mofturi,uneori…de ex nu mananca legume un mancare , morcov , ceapa, mai ales puiul cel mare..Dar crude-da!

Copiii nu descopera beneficii ca sunt prea abstracte pentru ei, copiii simt. Adica le place ceva sau nu. Asta e criteriul lor. Ce iei tu ca fiind mofturi sunt nevoi reale. Inca stiu sa-si asculte corpul, deci asta e un ghidaj bun pentru tine. Foloseste informatiile  sa te adaptezi tu nu sa le schimbi pe ele. Vor legume crude, da-le legume crude. Nu-i nici o tragedie daca nu le fierbi.

Cand nu vor sa manance nimic…le zic:ok…dar aveti nevoie de proteine ca sa prindeti energie….sa nu va tarati ca melcii…..Alegeti ceva:carne sau boabe…

Zici ok, dar simt ca nu e tocmai ok pentru tine. Nu-i da exemplu negativ pe melci, nu se tarasc din cauza lipsei de energie. Asa merg melcii, taras. Ai grija cu adevarurile astea mici sa ajunga intacte la copii.

Cand fetele nu vor sa manance nimic lasa-le sa nu manance nimic. Deveniti maturi, citim despre grozavele beneficii ale postului. Copiii stiu natural sa-i lase organismul la odihna cand trebuie. Daca le observi cu atentie o sa vezi ca nu-si pierd energia, si ca vin singure sa ceara cand li se face foame.

Cum ziceam la inceput carnea nu e nici buna nici rea. Depinde de context si de parerea personala Nu te lupta cu conceptiile celorlalti membri ai familiei, care sunt diferite de ale tale. Accepta-le. Pe fete du-le la miezul lucrurilor, in natura. Apropie-le de animale, sa simta ca sunt o forma la fel de pretioasa a vietii, ca nu sunt inferioare. Experienta asta directa le va ghida fara sa intervii tu.

In zilele noastre sunt multi copii care n-au vazut o gaina vie. Pentru ei puiul e o bucata de carne intr-o cutie dintr-un raft. Nu pot simti compasiune pentru asa ceva, nu pot identifica viata, pentru ca ea nu mai e acolo.

In loc sa le convingi pe fete ca nu e bine sa manance carne, ceea ce te asigur ca ele nu inteleg, la modul in care intelegi tu du-le mereu acolo unde viata se petrece cu adevarat. IN NATURA.

ASCULTA-LE, ASCULTA-TE SI ACTIONEAZA CU DRAGOSTE chiar daca ceea ce iti va spune inima sa faci ameninta toate randuielile de pana acum.

mai nou,draga mea,le spun,cand gatesc cate ceva ca am reteta de la tine

Te rog spune-le fetelor mereu adevarul. Nu orice reteta e de la Lola. Cea pe care o voi scrie mai jos e intr-adevar de la mine cu toata dragostea. Daca le place o sa le mai scriu si altele. Trebuie sa creada in tine, in magia ta de mama fermecata, care face mancaruri grozave. E important, si insist in chestia cu adevarul. Copiii, chiar daca sunt considerati nestiutori, simt exact, nu-i putem prosti. E pacat, e mare pacat sa-i construim asa, inducandu-i in eroare chiar prin maruntisuri.

In sfarsit reteta.

Omleta cu dovlecei si branza. E plina de proteine, merge grozav cu legume crude, asa cum preferati, e simplu de facut, si e mai ales un prilej de joaca.

pentru o portie

un ou

1/2 dovlecel

50 gr mozarela, sau alta branza care se topeste

telemea

castraveti, morcovi, adei, rosii

sare, piper

Se face omleta simpla dintr-un ou, sa iasa ca o clatita.

Separat, dovlecelul dat pe razatoare se caleste in putin ulei de masline. Cand apa pe care o lasa s-a evaporat si incepe sa se rumeneasca se pune branza si se lasa impreuna la foc mic inca doua minute.

Compozitia asta se intinde pe jumatate din omleta si se inveleste cu jumatatea ramasa.

Gata!

Acum la joaca. Legumele crude pot fi taiate in fel si chip, iar din ele va invit sa inventati un personaj sau o intreaga poveste. Eu l-am creat pe Mitica.

Abia astept poze cu creatiile voastre.

Va imbratisez cu dragoste!

P.S. Claudio va pupa si va transmite ca nu e nimic extraordinar in faptul ca n-a mancat carne niciodata. Lui pur si simplu nu i-a trebuit.

This slideshow requires JavaScript.

10 thoughts on “OMLETA

  1. Lolaaaaaaaaa….draga noastra Lola…..nu-ti imaginezi ce bucurie ai declansat in familie,scriindu-ne…azi…cand noi o sarbatorim pe cea mica,pe Daria-Elena,care face 7 ani…..
    Cu ce sa incep?…ca sunt plina de ganduri…..fetitele,si musafirii lor se joaca cu burtica plina de tort si sampanie pt copii…..iar eu imi trag un pic sufletul….
    Sunt incantata ca ai surprins,cu f mici detalii,esentialul ,vorbind de alimentatie,de copii,de nevoile sufletului,de starea lucrurilor in general….Eu chiar nu vreau sa impun nimanui,nici chiar copiilor sa manance cum vreau eu….Stiu si eu ce inseamna sa mananci cu forta-cum se intampla in copilaria mea si a surorii mele….sau cu scandal ,exact la masa…Parintii mei au facut ce-au stiut,ce-au putut,am trecut de faza in care i-am invinovatit…erau atat de chinuiti de propriile lor nefericiri.Am fost si eu ,speriata si neputincioasa,uneori disperata…pt ca relatia mea cu sotul meu mergea intr-o directie chinuita….si de aceea greseam in alimentatia copiilor si chiar in educatia lor…..
    ..Aveam la un moment dat ceva probleme,pt ca ele nu intelegeau de ce nu mananc carne..Si eu nu voiam,cum ai zis si tu ,sa transform carnea,in ceva ce-ti face rau….Nu puteam,pot sa le dau sa manance ceva ce stiu ca duce la boli…Le zic si acum…”unora le place,altora nu..Celor care le place,si mananca cu moderatie,nu le face rau….Eu am ales sa nu mananc,pt ca asa ma simt bine…In timp o sa va hotarati ,o sa vedeti ce va face bine … ce nu, si ce va place mai mult”…
    Multumesc draga Lola….multumesc….randurile tale, gandurile tale sunt precum imbratisarea iIngerilor……Fetitele mele imi cer sa-ti zic si de ele ceva:ca cea mica vrea sa faca balet..iar Andreea sa invete limbi straine….”mami,asa-i ca Lola e celebra?..pot sa le zic prietenelor mele ca ne-a scris o celebritate din Portugalia?…ca stie de noi…uite..sotul ei seamana cu tati !”…As vrea sa afisam si poze…dar mami nu prea stie sa le desarce din aparat pe calculator si-l asteptam pe tati sa ne ajute….(e plecat la lucru in Italia)…imi cer iertare daca am fost prea confuza in exprimare.-realmente sunt si eu ca si fetitele coplesita -….va imbratisam cu mare drag….cu duiosie si recunostinta…..

    • Draga Daria -Elena Laaaaaaa muuuultiii aniiiiiiiiiii! N-am stiut ca e ziua ta, dar uite cum se potrivesc lucuruile. Sa cresti mare si fericita!

      Draga Magda, n-am avut nici o clipa intentia sa zic ca nu faci ceva cum trebuie, doar ca drumul e greu si tiparele multe. Toti ne lovim de ele. Cu cat ne ajutam intre noi sa le vedem mai repede cu atat mai bine, pentru ca scutim multa suferinta inutila.
      Esti o fiinta minunata si o mama constienta. Cojeste fara frica tot ce simti ca nu-ti mai apartine.

      Draga Andreea, eu sunt un om obisnuit, nu o celebritate. Ma stie multa lume, dar asta nu ma face speciala. Poti sa le spui prietenelor tale ca mai ai o prietena in Portugalia care te iubeste si crede din tot sufletul ca esti o fetita grozava.

      • Lola……eu sunt prima care recunoaste ca ai mai multa dreptate decat mine… caut asa cum imi recomanzi sa renunt la tiparele mentale negative si false ale ego-ului….si Doamne cate mai sunt si ce subtil se ascund…..si sa manifest rabdare,intelegere,umor si imaginatie….adica exact ce n-am avut, de fapt erau in mine,dar nu aveam curajul sa le accept…Si iti mai sunt recunoscatoare ca ne acorzi atata timp ..si disponibilitate…..faptura minunata ce esti…..Ti-am zis ca am fost coplesita -de emotie, treaba si canicula-cand ti-am raspuns…si iarta-ma daca am lasat sa se strecoare vreo unda de repros-ferasca Dumnezeu!-Mai scap de treaba si ma duc sa mai citesc de vreo 2 ori ca sa -mi luminez mintea si mai bine….Taaaaaaaaare bine e cand ti le arata cineva,ca asa ne obisnuim cu ele si atat ce ne ma atasam de tipare ca si uitam care e de fapt starea adevarata si minunata a vietii……Te rog Lola..spune-mi tot ce crezi….nu vreau menajamente….mai mult ca oricand vreau sa invat de la tine..de la prietenele tale minunate……

    • multumeeeeeeeeeeeeeeesc…..v-am vizitat site-ul ….e de citit si reciit!……la greu!…..De aici din Bacau…din Cotofanesti…imbratisari cu simpatie…….

  2. omleta dinţoasăăăăăăăăăă!

    îmi permit să adaug ceva🙂 nu e nici o tragedie că fetele preferă legumele crude, ba din contră.🙂 prin orice prelucrare a legumelor se pierd nutrienţi. aşa că eu cred că fetele dvs sunt binecuvântate cu dorinţa lor de-a ronţăi legumele în forma lor naturală.🙂

    • Si …. eu sunt bucuroasa cand vad ca le rontaie crude……..doar ca in ciorba,supa,sosuri…..trebuie sa pun si eu ceva,nu?….In fine…simt ca in timp o sa le mai treaca mofturile….Deocamdata,nu ma mai stresez asa mult…ca pe vremuri…..or manca ele ceva…..

  3. O metoda buna pentru a renunta la carne este contactul cu animalele chinuite din ferme, crescatorii sau alte uzine de exploatat aceste nevinovate fiinte. Uitati-va la documentare despre cum sint crescute gainile fara lumina, sau porcii fara spatiu sa se miste. Pentru oricine are o inima buna, si mai ales in cazul copiilor, impactul este suficient pentru a va lecui de carne pe viata.

  4. Draga mea Lola,

    te citesc de mult si te imbratisez cu acest prilej. Observ ca iti schimbi stilul de alimentatie (din motive obiective, bineinteles) si as vrea sa nu cazi de tot in capcana stilului de alimentatie raw vegan, in sensul ca ouale si putin peste ocazional pot fi benefice. Prin martie, cand am descoperit si eu dieta raw vegan eram entuziasmata, descoperisem tineretea fara batranete. Nu e chiar asa, nu e pentru toata lumea si nu stiu daca poata fi aplicata la copii Vezi si linkul urmator, marturie a unei dre bigote intr-ale veganismului care s-a trezit cu niste probleme grave de sanatate http://voraciouseats.com/2010/11/19/a-vegan-no-more/

    • Draga Anca
      Nu ma sperie capcanele pentru ca mi-am luat un aliat de nadejde – corpul meu. Invat sa-l ascult. El reactioneaza la ce-i dau nu la ce cred ca-i trebuie. Cand mintea e in contradictie trupul ma atentioneaza. Asta e cel mai bun ghidaj. M-am simtit pierduta in noianul de informatii pro si contra. Am decis sa mananc ce ma bucura, ce simt ca-mi trebuie. Am scos timpul din ecuatie, planurile pe un anumit termen. Daca azi simt ca as manca ceva cald. la cuptor asta mananc, daca maine vreau salata, salata imi fac, sau supa, peste, orice simt ca ma face fericita. Suntem diferiti de la o ora la alta, de la o zi la alta, de asta cand incercam sa batem in cuie un tipar de multe ori vedem ca nu ne potrivim in el. Cand lucrurile curg, cand le facem fara efort si fara suferinta atunci e bine.
      Extremismele si incrancenarea nu folosesc nimanui. Conteaza mult starea cu care mancam, starea cu care facem toate lucrurile. Chiar cred ca bucuria indumnezeieste atat mancarea cat si gesturile noastre. Daca ne impunem restrictii si ne e greu cu ele, chiar daca principiile teoretic sunt bune, s-ar putea sa nu dea rezultatele asteptate, pentru ca e mereu vorba de armonia mai multor elemente nu de intepenirea intr-unul singur.
      Sunt vegani sanatosi, omnivori la fel, cum sunt si bolnavi in ambele categorii. Nu putem trage nici o concluzie.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s