7.7

Zi magica, magica, magica. De ce? Pentru ca asa am vrut-o. Sa nu intelegeti ca am batut din picior, dimpotriva, am fost linistita.

Lucrurile care apar nu sunt intamplatoare. Cum ziceam, imi trebuie unelte. Le gasesc una cate una. S-au ivit niste carti. Intr-o zi pornesc spre Cascais la o intalnire cu diriginta lui Vladimir. Plec relativ tarziu de-acasa, iar la gara  coada luuunga la bilete. Multi turisti care nu stiau cum functioneaza aparatele. Eram nelinistita ca intarzii. Ma duc voluntar sa-i ajut sa scoata cartoanele verzi din masinarie, sa pot face acelasi lucru si sa plec odata. Cand am ajuns la rand s-a blocat aparatul. Cert e ca in clipa cand am fost cu degetul pe butonul usii de la tren , acesta a luat-o din loc facandu-ma sa zic cu naduf f_tu-i. In cele 20 de minute ramase pana la plecarea urmatorului tren am intrat in libraria de pe peron. Imi plac  cartile cu mancare. In ele  gasesc mereu idei(asa dintr-o rasfoiala am descoperit cum sa-mi fac divinii biscuiti de orez). La iesire imi cad ochii pe un titlu “Sabedoria amerindiana” sabedoria/intelepciune. Vibrez foarte tare la felul indienilor de-a privi viata. O cumpar. E atat de frumoasa, de plina de intelepciune incat am decis ca inainte de fiecare post, de-acum incolo, sa traduc cate un scurt pasaj pe care il aleg deschizand cartea la intamplare si punand degetul cu ochii inchisi.

Dupa ocolisul asta care s-a lungit pe atatea randuri ma intorc la ziua de ieri.

Mi-am luat pranzul intr-o cutie si m-am dus sa-l mananc in plin soare, la miradorul Santa Caterina, un loc aproape de casa, de unde se vede foarte frumos raul. M-am asezat pe parapetul infierbantat de soare, m-am bucurat de fiecare inghititura, mi-am rasfatat fiinta cu linistea privelistii. Lumea imi zambea si imi spunea pofta buna. Luasem  cartea de care am povestit sa traduc primul pasaj. Poate nu intamplator a fost unul despre vise:

FOLOSESTE-TE DE VISE SA-I VINDECI, SA-I IUBESTI, SA-I CONSOLEZI PE CEI CARE SUFERA

Da, asta fac, asta mi-e munca.

Trebuia sa-mi incarc cartela de telefon. Nu stiam nici un magazin Vodafone in zona, dar vazusem o alta carte acum doua seri. Voiam s-o am. Mi-am zis ca in drum spre ea poate dau si de ce-mi trebuie. Mai aveam de gasit, un dentist. Ochisem diverse cabinete, dar nu m-a chemat niciunul.

Intru in centrul comercial din Chiado, gasesc  magazinul si dentistul in acelasi loc. E in cladire o clinica noua. Tocmai facusera un stand pe unul dintre holuri si se promovau. M-am programat pentru azi.

Dupa-amiaza m-am vazut cu Laura sa mergem la un vernisaj, iar dupa, la film in aer liber. A venit cu un prieten portughez care face documentare.

Galeria 59 in Bairro Alto. Interesante constructii din resturi de mobila, concept foarte apropiat cu al meu. Materiale reciclate carora sa le dai alta viata, alt sens. Am vorbit cu artistul si urmeaza sa ne intalnim, sa-i arat munca mea. Poate colaboram. Atmosfera a fost foarte placuta. Sunt incantata de deschiderea asta noua pe care mi-o da orasul. Ceva mai tarziu a venit  Meu Amor, s-a bucurat si el ca un copil de bizarele mobile renascute din gunoi, pe urma ne-am dus cu totii la film. Cinematograful era intr-un parc frumos, departe de centru. Se innoptase. Atmosfera misterioasa pe alei. Pajiste cu copaci inaltandu-se catre cerul plin de stele. Ecranul urias. Multi spectatori. El secreto de sus ojos, film argentinian premiat cu oscar acum doi ani. Un minunat amestec de drama, comedie si intrebari esentiale. S-a facut frig, dar mi-am cuprins dragostea in brate si m-am incalzit. Eram in povestea din film, intre stele, lipita de Claudio, in noapte, in aerul vibrand. 7.7

5 thoughts on “7.7

  1. Lola, tin minte ca ceva postari in urma, cand ai mentionat candida (de care m-am lovit si eu recent), ai zis ca te gandesti sa faci o…sectie, daca ma pot exprima asa, separata a blogului, numai pentru hrana, “simplu si bun” cum zici (si ce frumos suna). Mi-ar placea foarte mult sa citesc asemenea postari, asa ca vroiam sa te intreb daca te-ai mai gandit la asta.

    • Draga mea ajut cu bucurie. Ceea ce foarte multi doctori trateaza ca pe ceva banal e mult mai serios si mai distrugator. Ti se da un tratament ca sa dispara efectele dar nu cauza. Cale adevarata spre vindecare este schimbarea felului in care mancam. La inceput pare ca se deschide un pustiu, tinand cont ca trebuie sa renunti la mai tot ce-ti place dar am descoperit paradisul.
      N-am uitat ce-am zis. Ma gandesc la un blog separat despre hrana simpla si buna,dar cum lucrurile nu tin 100% de mine constructia lui e lenta. Pana atunci voi scrie posturi aici. Il scriu chiar pe urmatorul🙂

  2. Buna Grati, draga mea,si tie “matinight”🙂

    De 5 zile tin in bara browser-ului de net, deschisa pagina asta :
    http://www.vindecator.com/vindeca-candidoza-sau-sindromul-antibioticelor/
    cand am vazut articolul, mi-am adus aminte de tine…am tinut-o deschisa ca sa nu uit sa ti-o trimit, asteptand momentul in care sa iti raspund mail-ului de sambata :)…
    se pare ca link-ul o ia inaintea mail-ului acum :)))…
    inainte sa merg la culcare, am zis sa dau un ochi fugitiv pe la tine… si nu ma intreba, ca nu stiu, de ce, si cum, am ajuns sa citesc direct acest post si comentariul lui ” matinight”…cert e ca am simtit ca acum e momentul link-ului..sper sa va fie de folos amandurora🙂, si vi-l trimit cu mare drag!

    sanatate fetelor🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s