REVELION CU URS

Ieri seara am cinat cu Diana si Liviu. A fost de ramas bun. Cu ei am petrecut noaptea dintre ani si alte momente frumoase in ultima saptamana. Au venit aici pentru cateva zile de vacanta. Imi sunt foarte dragi, imi dau liniste si un sentiment profund de bine. Asta vara vizitandu-i in Romania m-am simtit inspirata de casa lor, de viata lor, de tihna si relaxarea pe care o raspandesc. Nu ne stim demult, dar avem o legatura puternica in efemerul ei. Claudio, intalnindu-i acum pentru prima oara mi-a spus acelasi lucru “e foarte placut sa fiu in prezenta oamenilor astora”.

Zburand incoace Diana a primit, de la compania aeriana parca, un urs polar de plus care a devenit, asemeni piticului din Amelie, personajul central al unei serii intregi de fotografii. Ursu’ asteptand bagaje, ursu’ pe terasa, ursu’ la piscina…I-am zis sa nu-l uite la hotel de Revelion ca vreau sa-l imbat si deja aveam mintea plina de imagini cu el dandu-se in stamba.

Am pornit pe 31 in formatie de cinci(Vladimir a fost cu noi) si cu ursu’ sase,  la 10 noaptea spre Lisabona. In Praca do Comercio erau concerte, iar la miezul noptii se astepta un mare foc de artificii. Cand am ajuns locul era deja plin de lume. Pe scena se canta fara prea mare antren. Mai trebuia stat vreo ora daca focul de artificii ar fi fost scopul nostru. N-a fost si cand ne-am plictisit am plecat. Mai erau vreo 20 de minute pana intram in 2011. Pe strazile ce duceau in Praca do Comercio lumea venea puhoi. Eram aproape singurii mergand in sens invers. Bairro Alto se golea rapid, oamenii paraseau cartierul mergand cu totii in centru. Initial a fost putin ciudat. Pe strazile ramase aproape pustii, nu era nimic efervescent, festiv, dimpotriva, parca ajunsesem la spartul targului. Am intrat intr-un bar, am comandat de baut stiind ca mai sunt cateva minute pana la 12. Cei dintr-un bar vecin, pacaliti poate de vreun ceas care mergea mai repede incepusera sa chiuie si sa desfaca sampanie, noi n-aveam ceas deloc. Am iesit pe strada cu Diana si Liviu. Claudio cu Vladimir erau inauntru, la masa, linistiti. Iar numaratoare, iar explozie de strigate. Usor confuza intru sa-mi pup familia.  “Noi dam sens trecerii asteia. De fapt n-am simtit nici o trecere”, mi-a zis Claudio. Asa e. Trecerile sunt imaginare.

E greu de povestit ce s-a intamplat in mine, dar a fost puternic. Lucrurile astea sunt volatile si nu se lasa exprimate decat vag…As vrea sa am puterea sa descriu fidel ce-am simtit  fiind acolo la o masa, intr-un bar oarecare, alaturi de  doua fiinte pe care le ador, absolut constienta de plenitudinea dragostei, de armonia perfecta care se crease in momentul ala intre noi.

Vladimir are niste clipe cand divinul din el transpare intr-o anume privire pe care o stiu. Claudio ii facea fotografii si a reusit s-o surprinda. Mi s-a parut miraculos.

Diana si Liviu au venit de-afara, lumea intoarsa de la artificii s-a pus pe baut si dansat. Atmosfera ne-a molipsit pe toti. Ursul a tras la masea ce-a prins, s-a pozat cu fiecare dintre noi, a facut un tur de baruri in Bairro Alto, si a mancat sandwich-uri vis-a-vis de gara acolo unde petrecaretii merg catre ziua sa se dreaga.  Eu n-am amestecat bauturile si nici n-am baut mult, dar m-am ametit groaznic. Vedeam Lisabona ca din tiribomba. In masina, spre casa am avut niste discutii filosofice cu domnul urs, iar a doua zi tare ne-a mai durut capul pe amandoi. Lui ce sa-i pese? Era in vacanta, dar la mine veneau pe intai la pranz, vreo 15 oameni la masa…

4 thoughts on “REVELION CU URS

  1. De halloween m-am costumat in Amelie si am si pitic… e aici in casa. E adevarat ca nu-i de ipsos, ci de plastic, dar merge. La urmatorul photosession il pot imprumuta…:)
    In alta ordine de idei, petrecerea mea n=a fost pe 31, ci pe 30. Am iesit putin cu prietenii, am tras la masea si seara s-a lungit peste masura, astfel ca am ajuns si intr-un bar. Acolo, in bar, iubita unui prieten al lui vlad se intalnise cu o alta prietena de-a ei. Ma rog, pentru mine totul era confuz, dar mi-am amintit acum o faza. Purtam margelele cu pinguini si tipa (prietena iubitei prietenului prietenului ca sa zic asa) zice – Lola?
    Zic – da.

    :))))

  2. la multi ani! sunt frumoase si vii pozele tale, cea cu tine si Vladimir este superba, chiar si ursulica pare intrat in real. te imbratisez!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s