OUL SI SFERA

Toate lucurile, ideile, cuvintele, gandurile, fiintele, duhurile sunt aici si se intalnesc unele cu altele pe baza unor ratiuni care scapa judecatii noastre limitate. Totul are legatura cu tot asteptand numai momentul cel mai potrivit sa se intample.

Am primit in primavara o rugaminte ezitanta…

De vreun an vreau (cam la 2-3 luni) sa te rog sa-mi faci niste margele pentru prietena mea de suflet de acum. Dar parca nu a mers, ceva ma oprea. Nici acum nu sunt decisa, dar vreau sa-ti spun ceva despre ea. Si-a dorit toata viata un copil si a incercat totul. A reusit anul trecut in mai sa ramana insarcinata la 40 de ani si sa si duca sarcina…

Am vrut sa te rog in timpul sarcinii sa-i faci niste margele dar, dupa cum ti-am spus, ceva m-a oprit. A nascut la opt luni in ianuarie si, la doua zile, din cauza unei doctorite care a tratat superficial un prematur, copilul i-a murit.
Nu pot spune tragedia care a fost. Eu as fi fost nasa lui si, in loc sa merg cu el in parc, merg la cimitir.

Prietena mea e o fiinta foarte puternica. Acum isi face planuri pentru o noua fertilizare, de data asta in Germania, unde sa si nasca daca totul merge bine. Din nou am ezitari cu margelele, desi din tot sufletul doresc sa te rog pe tine sa i le inventezi. Nu stiu de ce le am. Nici nu stiu ce fel de margele vreau. De speranta, de iubire, de inocenta. Nu stiu.

Eu am scris in caiet comanda sa isi astepte cuminte randul. De curand primesc vesti…

…Ti-am scris despre prietena mea, cea care a pierdut un copil la trei zile dupa nastere si care acum este din  nou insarcinata.
Va naste, cu ajutorul lui Dumnezeu, un baietel in luna martie.

Despre ea nu am a spune ceva semnificativ in afara de faptul ca adora copiii, ca indiferent de copil se intelege cu el (adica se pune la mintea lui), ca isi doreste un copil mai mult ca orice. Daca n-ar fi fost “luat”, m-ar fi dus gandul la Micul Print. Dar asa te las pe tine sa te gandesti ce anume s-ar potrivi unei femei care-si doreste cu ardoare sa devina mama si care numai pentru asta traieste.

Citind mailul „am vazut” instantaneu margelele. Acum au vrut ele sa vina, cand s-au dus ezitarile.

Din ceata gri a indoielilor si grijilor s-a ivit oul, forma primordiala cuprinzand samburele vietii. Din el a luat fiinta, foarte firesc, puiul.

Azi am gasit intamplator titlul unui volum semnat de Nichita Stanescu, numit Oul si sfera. Mi s-a parut o frumoasa coincidenta…Am inceput sa citesc poeziile. Una dintre ele o scriu aici ca mesaj pentru minunata si curajoasa femeie

Plonjon

Zvarlire de obiecte prin aer catre Nord,
de brate inutile, de avioane rupte
in crivatul pe care il incord
ca pe un arc menit sa lupte.
Inspre zapada totul ! La gheata, si la ursi.
Le facem iceberguri, ori fum iesind din iurte,
torenti in atarnare si necursi
sau piramide boante, scurte
sub care-n loc de Ka Nefer Nefer
mumificam un peste flamanzit
lasat sa fie nins, in zodia de fier
in care ne-am nascut si ne-am iubit.
O, totul se azvarle spre Nord, sa faca loc
in jurul nostru, liber, la sori iconoclasti.
Iar eu voi sta in mijloc, la plete dandu-mi foc
sa fie luminata casa in care ai sa nasti.

4 thoughts on “OUL SI SFERA

  1. Nu sunt mama,imi doresc.E o binecuvantare a Cerului suflata peste femeie.Dragile mele ,atunci cand apare ,multumiti, pentru ca e dovada ca sunteti gasite vrednice.Daca vreti sa vedeti ingeri ,uitativa in ochii bebelusilor,daca vreti sa vedeti bunatatea pura ,priviti la doi copilasi care isi dau jucariile,daca vreti sa auziti cantecul perfect,ascultati rasul unui copilas.Daca vreti sa vedeti sfinti,priviti un copilas de 3 anisori cu mainile impreunate pentru rugaciune.Nu-i asa ca au puterea sa-l coboare pe Dumnezeu din cer?
    E o poveste emotionanta si Dumnezeu sa binecuvanteze copilasul cu multe daruri si parintilor multa intelepciune.
    Ce interesant!Astazi ,poetul Adrian Paunescu a fost inmormantat la picioarele mormantului lui Eminescu si vecin cu Nichita Stanescu.
    Multumim Lola pentru poezie.

  2. Aseara, cand am vazut margelele pe blog si am citit cuvintele tale m-am emotionat atat de tare incat nu am mai putut sa scriu nimic.
    Sunt frumoase, delicate si inspirate ca toate creatiile tale. Timpul va trece foarte greu pana va veni momentul sa i le daruiesc. Si atunci o voi face impreuna cu poezia atat de potrivita a lui Nichita.
    Multumesc, Lola.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s