INTALNIREA DE DUMINICA

Despre intalnirea de duminica as putea sa scriu ca a fost una ratata. Doar trei persoane si-au dorit sa bea un ceai impreuna – Dana, Ana si Ana Maria.
Eu n-am reusit decat sa scriu pe messenger. Sunet si imagine zero.
Afara ploua.
M-am pleostit pentru ca imi imaginam ceva ca in …Imagine, cantecul lui Lennon

You may say I m a dreamer
But I m not the only one
I hope someday you ll join us
And the world will live as one
Imagine no possessions
I wonder if you can
No need for greed or hunger
A brotherhood of man
Imagine all the people
Sharing all the world
You may say I m a dreamer
But I m not the only one
I hope someday you ll join us
And the world will live as one

Idealismul si entuziasmul mi s-au lovit de gard, imi inchipuiam o multime de gagici misto, pe care le cunosc, venind, petrecand timp impreuna si imprietenindu-se, dar n-am sa consider intalnirea ratata.
Asteptarile mele au fost altele decat realitatea, asta-i drept, dar nedrept ar fi sa nu multumesc pentru dimineata luminata de discutia cu Dana.
Ce stiu eu despre rostul intamplarilor? Nimic.

Cand mi-am zis asta, cand am acceptat, ceva puternic si bun a maturat resentimentele lasand loc experientei pure.
Nu exista nici mai mult nici mai putin decat ceea ce ne e dat ACUM. Luam sau trecem pe langa. E atat de simplu.
Ela poate va citi ce-am scris si va fi dezamagita ca tot demersul s-a terminat cu o calda discutie intre mine si Dana. E mai mult decat atat.
Draga Ela, copiii vor primi materialele de care au nevoie. Am trimis deja vopseaua 3D si panglici pentru ei prin Viviana. Alexandra din Canada m-a anuntat ca pleaca la cumparaturi, Timea si Cecilia vor pune si ele coletele la posta, Maria e azi in oras cu banii stransi de la colegii ei din PRO TV sa ia cele necesare, Ana Maria de la Super bebe va scrie despre povestea voastra si poate asa se raspandeste mesajul mai departe.
Oana, Rodica, Dana, Ana, Roxana si inca alte femei minunate despre care stiu ca nu vorbesc degeaba va vor ajuta.
Chiar daca lucruruile se petrec intr-o forma diferita de cea pe care o imaginam, ele se intapla oricum si asta e tot ce conteaza.

7 thoughts on “INTALNIREA DE DUMINICA

  1. Imi pare rau ca esti dezamagita😦 Eu ma gandeam sa particip cand am citit articolul tau, insa faptul ca n-am mai avut un weekend al meu de foarte multa vreme (urmatorul este, de asemenea, deja compromis, precum si probabil cele care urmeaza pana la sfarsitul vremii), precum si ora (tanjeam efectiv sa stau mai mult in pat in weekend) m-au facut sa nu-mi iau niciun fel de angajament. Sunt obosita. Apoi bugetul meu este la pamant – daca as fi venit as fi facut-o oricum doar pentru componenta sociala si pentru solidaritate.
    Nu e o scuza, e o realitate🙂 Si presupun ca realitatile tuturor tipelor alea misto pe care le stii tu au fost fiecare in felul ei….

    • Nu sunt dezamagita. Am fost putin ieri dimineata, dar mi-a trecut. Stiu cum e sa fii obligat zilnic sa te scoli si sa iesi din casa ca vrei sau nu. Ani in sir m-am rugat pentru o viata in care sa nu mai fie necesar sa fac asta. Imaginea multimii de gagici misto, fericite, fiecare la ea in pat lenevind pana tarziu duminica dimineata, traind din plin libertatea de face ce simt, ma bucura in aceeasi masura ca cea in care le vedeam stranse la un loc.
      Socializatul si solidaritatea doar de dragul conceptului nu fac doi bani. Cred doar in bucuria de dragul bucuriei, in cea care vine natural si nu din vreo datorie.
      N-am scris cu intentia sa judec. Scriu mereu despre lucruri asa cum sunt, despre ce simt vis a vis de intamplari. Daca am fost dezamagita e treaba mea. Eu am ales sa-mi fac un film care, dupa cum se vede n-avea nici o treaba cu realitatea. Lectia e sa o mai termin cu proiectiile.

      • Nu era vorba de socializat si solidaritate doar de dragul conceptului, ci de faptul ca efectiv n-as fi avut bani. Aia putini, aia 2-3 lei. Simplu si la obiect. Sa inteleg ca in cazul asta este mai bine ca am ramas acasa…
        Am tot participat la lucruri de genul asta si o sa particip in continuare, si n-o fac din vreo datorie sacra, nici macar din educatie. In acelasi timp am o viata a mea (pana si vlad era la munca), de care ma ocup atunci cand pot. Destul de rar, din pacate. Acum era un moment de genul asta. Si de asta, repet, nu mi-am luat un angajament pe care sa nu-l pot duce.
        Si eu zic ca nu e cazul sa termini cu ceva anume. Proiectii, dorinte, vise, asteptari. Numeste-le cum vrei. Doar ca uneori lucrurile se intampla intr-un fel, alteori in alt fel, nu? Doar asa ai scris in post….
        (Daca n-ai fi suparata, n-ai avea reactia asta.🙂 )
        As putea spune si eu ca o sa termin cu comentariile, e mult mai simplu sa stai in banca ta si sa fluieri uitandu-te pe pereti. Cum s-ar zice – sa te faci ca ploua ( e cam pustiu pe aici, pe la comentarii…). In definitiv nici nu sunt genul care comenteaza tot timpul, la orice. Imi exprim aprecierea sau dezaprobarea atunci cand simt ca trebuie. Am facut-o (respectiv comentat) pentru ca mi s-a parut o initiativa frumoasa, imi pare rau ca n-a iesit asa cum ar fi trebuit si pentru ca in alte circumstante as fi participat cu drag – asa ca asta e my side of the story si am vrut-o expusa, la fel cum e a ta. Evident ca am simtit ca articolul mi se adreseaza, mie si inca celor x femei care tot comenteaza pe aici. Sa spui lucruri tot timpul, sa trimiti cuvinte pe internet si alte lucruri de genul asta e frumos, dar e si foarte usor. Sa le si faci e mult mai greu. Stiu.
        In acelasi timp nu cred ca ai de ce sa fii suparata si mi-as dori sa nu mai fi😛. (hai ca esti, esti…).

        Te pup.😡

  2. draga lola, simt cum te framanti.ajunge.”te dezleg” de orice responsabilitate. pentru noi ,faptul ca ai incercat,e cel mai important lucru.ce vom primi,cat vom primi,cand vom primi nu se egaleaza cu faptul ca unor fiinte le-a pasat.
    Multumim tie,Ceciliei,timeiei,Mariei, si tuturor,absolut tuturor si te rugam sa nu incetezi,incetati sa faci binele si sa dati ce e mai bun din voi .
    CEEA CE AI CONSTRUIT POATE FI DISTRUS,NU CONTEAZA,CONSTRUIESTE.( MAICA TEREZA DE CALCUTTA)
    va pup pe toti,e

  3. eu cred ca e mai important ca niste copii primesc acele materiale (bucuria copiilor, bucuria Ellei) decat ca niste femei se intalnesc sa socializeze (bucuria Lolei).
    ca sa fac o comparatie, pana la urma painea e buna pentru ca e buna si tine de foame, nu pentru ca se intalnesc 5 bucatari si o privesc cum creste🙂
    hugs and love, me

  4. Eu cred ca, cel mai important lucru in toata treaba asta, este ca ai postat adresa copiilor pe blog. Cine nu a putut sa participe, din varii motive, POATE – oricand are timp, bani si dispozitie sa le trimita un mic pachetel copiilor🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s