GRIJITUL

Stiu ca am mai zis-o in cateva randuri, dar pentru ca s-a ivit ocazia o mai zic iar. Iubesc arta traditionala indiferent carei comunitati ii apartine. Sarut mainile tuturor femeilor care au tors, tesut, cusut vreodata pe lumea asta. Am gasit in Lisabona magazinul cu lucruri din Guatemala si imi venea sa ma mut acolo. Era atata culoare, atata viata…
Nu m-am mutat, dar intoarsa acasa mi-am adus aminte de fotele mele pe care le-am pus bine in speranta ca voi avea timp sa le fac mici ajustari, sa le curat, sa le grijesc, cum ar spune bunica.


Le-am scos la vedere. Of, uitasem ce minunatii am. Pe loc m-am apucat de treaba, sa le pot arata frumusetea in lume.
Dintr-una am facut sal, care va innobila rochiile mele negre. Urmatoarea, pentru ca nu i-am gasit perechea la magazin, si pentru ca avea o gramada de pense, am descusut-o pe mijloc. Asa mi-au iesit doua bucati pe care le port tare mandra de cateva zile. Le pun peste hainele obisnuite.

Poate par excentrica, dar ma simt taranca. Imbrac fasiile astea de panza onorand esenta neamului din care ma trag. Nu granitele ma definesc ci altceva-ul de nerostit si neatins razbatand din urzeala unei lele Marii pe care n-o stiu dar o iubesc.

14 thoughts on “GRIJITUL

  1. Din pacate, bietele costume populare nu mai au trecere sub forma si destinatia originale. Am vazut si la Muzeul Taranului, si prin alte tari, ii, bluze, fuste sau jupoane masacrate si puse prin tablouri sau adaugate ca decor la haine moderne. Sunt superbe, nu zic nu, imi pare rau insa ca devin din piesa de imbracaminte simplu model decorativ, Eu le port ca atare pe cele pe care le am, Trebuie incercat. Sint foarte sexi.

  2. Reinterpretarea din punctul meu de vedere e evolutie nu masacru.
    Imi place ia de inebunesc dar cum am o constitutie mai speciala as arata ca un butoi imbacata asa ceva.Port insa cu bucurie haine care sa imi vina bine si sa impleteasca in designul lor bucati din arta populara.

  3. Am sa spun aici o chestie care – in alte circumstante n-as fi pomenit-o, pentru ca pare copilareasca si foarte a la drobul de sare…
    Acum vreo saptamana ascultam in masina un remix romanesc care continea muzica populara. Se simtea taraful in melodia aceea, nu chitara electrica si “clapele”… si m-au busit lacrimile. Asa, din senin. De ce credeti? Pentru ca ma gandeam ca atunci cand voi avea un copil… el poate n-o sa asculte niciodata lautarii… poate n-o sa ii tresalte niciodata inima cand o sa o asculte pe Maria Tanase… poate n-o sa petreaca zile de vacanta citind “Toate panzele sus”… Ca pentru el Arghezi nu va insemna mare lucru. Ca toate lucrurile care mie imi sunt dragi lui or sa-i fie… indiferente, o poveste ascultata cu o singura ureche.
    Pe de alta parte, i-as putea reprosa?… o sa fie copilul unei casnicii mixte, o sa suporte presiunea de a asculta trei-patru limbi inainte de a pasi… si de a le vorbi pe toate inainte de a invata sa scrie… Si fiecare limba are cultura, muzica, menestrelii, povestile si povestitorii ei. Ma intreb.. O sa fiu in stare sa ii insuflu dragostea pentru melagul romanesc? Mie insami imi sunt dragi mai multe locuri, eu insami sunt fascinata de un taram de poveste pe care il numesc “cealalta casa”… Si totusi, am condus cu lacrimi in ochi si am mai facut un ocol ca sa mai ascult o data muzica plaiului meu natal…

    • In primul rand iti multumesc pentru incredere, pentru faptul ca gasesti spatiul asta atat de prietenos ca-ti deschizi inima si sa zici ce simti.
      Copiii invata. Ei nu vin pe lume cu prejudecati. Sunt deschisi si liberi. Tu n-ai decat s-o lasi pe Maria Tanase sa cante si sa te uiti la Toate panzele sus, sau sa-i citesti poeziile lui Arghezi inca de cand il vei purta in burta. El va sti sa aleaga. Tu doar da-i posibilitatea asta.
      Mi-am dat seama la un moment dat ca nu va sti copilul ce-i aia dulceata facuta in casa, sau orez cu lapte pe care nu scrie Danone.
      Am facut dulceata, si orez cu lapte, si placinte. In casa canta Maria Tanase, Romica Puceanu, Grigore Lese, Jean Moscopol.
      Copilul a vazut Pistruiatul si Toate panzele sus pana s-au tocit dvd-urile. S-a regasit in ele asa cum am facut-o noi acum multi ani.
      Nimic nu se pierde. Chiar daca un pic altfel, unele lucruri raman tot acolo, in inima.
      Te imbratisez

  4. Unu’ – iar mi-au dat lacrimile. Pentru ca mi-ai raspuns asa repede, cred. Sau pentru ca mi-ai raspuns pur si simplu🙂

    Doi – Oo, da… Blogul asta al tau… L-am descoperit printr-o intamplare semi-comica si pana atunci credeam ca toate blogurile sunt scrise de niscai cascati care-s convinsi ca-s plini de talent si opinii dar – in realitate -ei sunt singurii care cred asa fabulatie😀 Blogul tau mi-a aratat ca ma inselam. Atat mi-a placut ca am luat-o gospodareste de la inceput si am citit zile de-a randul… Inca mai am destul de citit🙂

    Trei – ceea ce n-am mai pus in lista de teama sa nu sun de tot plangareatza era dulceata si cozonacul (pe care eu nici macar nu-l stiu face😦 … Nu inca… ) – desi le aveam atat de vii in minte –🙂

  5. Nu mai zic nimic, pentru ca trebuie sa ma intorc la anul 2009 – anul tau 2009, acolo am ramas🙂

    In ultimul timp am citit doar ultimile tale postari si am asa o senzatie de… neterminat… Asa ca… dusu-m-am!🙂

    .. Intr-o zi, insa (nu acum, nu-nu!) daca o sa vrei… poate o sa ne impartasesti retetele de cornulete cu magiun si de ciocolata… Gata! Chiar ma duc, de data asta ma duc! Nu mai zic nimic. Mhm-mm!

  6. tu m-ai inspirat sa ma duc la magazinul aciuat pe straduta desfundata care da in Covaci. Mi-am luat si eu o fota petrecuta minunat inflorata, pe care croitorii in varsta din cartier mi-au transformat-o in fusta de zile negre. Mi se pare extraordinar ca am putut salva o bucata de traditie si i-am redat menirea, cea de a fi purtata ca un strai obisnuit. Multumita tie, ingerul formei si culorii:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s