MARTURII

Acum un an, cam pe vremea asta eram tot aici, in atelierul de la capatul lumii. Cand pot imi place sa vin pe stanca . Oceanul, linia orizontului curbandu-se, cerul, golul de sub mine si mai ales zborul pasarilor ma fac sa ma simt libera. Anul trecut  lucram marturiiile pentru nunta vara-mii de la Campulung, astazi sunt pentru botezul lui Horea, fiul Monicai.

Am adus micile cruci de lut sa le slefuiesc pe margini, sa le indulcesc muchiile, facandu-le dragi la atingere. Imi place mult zgomotul pe care il aud cand se ating intre ele. Un “clac”jucaus, de pantofi de dans. Praful alb imi acopera mainile. Piatra de sub mine e calda. Valurile sunt moi lingand lenes, ca o pisica, stancile tarmului.

Soarele se duce repede spre apus. Mai am putin si termin. Cand dispare de tot dupa zidul de nori se face frig. Incalec bicicleta si ma grabesc acasa. E incredibil cum in urma cu un sfert de ora mi-era chiar prea cald.

Am terminat primele doua marturii. Le-am vopsit cu acrilic sa se patineze frumos in timp, ca o fresca de biserica. Le-am facut cu bucurie pentru inceput bun si noroc, pentru lumina si dragoste.

7 thoughts on “MARTURII

  1. Lola, oare ce mai face puiutza de girafa?…
    Oare inca pot sa mi-o “iau”, ce zici? Inca de cand am citit postarea aceea mi-am propus sa o fac, dar m-am luat cu altele si am uitat (blogul ti-l citesc cel mai mult la birou).
    NU mai stiu insa care-i linkul, tu ti-l mai amintesti?

    (

  2. (stiu si-mi cer scuze, ceea ce spun nu are nimic in comun cu discutia voastra, insa acum mi-am amintit si mi-era teama ca o sa uit iar…)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s