CARTEA

A venit, a venit, a venit…CARTEA

Am gasit avizul in cutia postala si am fugit s-o iau. De fapt n-am fugit, mergeam cu pasi masurati pe stradutele stramte si multumeam pietrelor ca ma tin. Era o incermenire in aer, un soare bland ducandu-se la culcare. Ceasul meu arata data 00. De la posta am luat-o direct spre plaja cu cartea, s-o rasfoiesc. Am scos-o imediat din ambalaj, dar n-am deschis-o. Tineam palma inclestata pe cotor si imi simteam inima in  degete, sau poate era inima ei care zvacnea acolo.

Cred ca zambeam fara sa-mi dau seama pentru ca toti oamenii care treceau pe langa mine imi zambeau. I-as fi oprit sa le spun…stiti mie mi se intampla lucruri foarte frumoase, m-as fi asezat sa le arat tuturor ce minunatie port, le-as fi spus cum am ajuns s-o am. Ma gandeam ca impartasind aduc bucurie, dar si fara sa fac nimic mai mult decat sa strabat orasul cu albumul sub brat, raspandeam ceva intens, adevarat, care facea ca ochii celor care-mi intersectau privirea sa se lumineze brusc.

Era viata trecand prin mine spre ceilalti si imi venea sa plang c-am apucat asa o binecuvantata zi.

Pe plaja am deschis cartea ajungand direct in bisericuta alba de pe deal. Mi s-a facut dor de acasa al meu, de Romania mea curata si randuita, de Romania mea recompusa din cantecele domnului Lese si desenele domnului Caltia, de toti oamenii pe care ii iubesc acolo, de toate locurile pe care le-as colinda, de bunica, de tata. Am stat asa, mangaind paginile si plangand in timp ce citeam

“Cerul sta asezat caun cristal vesnic peste biserica. Herina alba in verdele dealului recompune lumea din jurul ei, randuind totul intr-o impresionanta imagine. Loc pentru a-ti ciopli aripile printre umbrele pline de viata ale monahilor benedictini, printre postavurile negre ale sasilor protestanti, printre pastori ortodocsi, printre fire de iarba in care se odihnesc nori…”

Multumesc oameni buni ca sunteti!

2 thoughts on “CARTEA

  1. Draga Mea draga, ma bucur o data cu tine si cred ca e inutil sa-ti spun ca simt izbitor de asemanator:)

    Dor de oamenii minunati de-acasa:)…Te imbratisez!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s