ATATEA CAI…

Inainte gateam si facusem din asta arta, bucurie, declaratie de dragoste. Acum sunt mai expeditiva, mai minimalista intr-ale bucatariei, pentru ca a devenit o cale de exprimare secundara, dar de cate ori am ocazia ma intorc cu drag ca la o iubire veche. E un alt fel de a darui si de a primi.

Daca ramaneam in Romania ar fi existat Cooky Box, o “fabrica” de prajituri care aveau puterea sa dea timpul inapoi: cornulete cu magiun, tavalite, malai, ciocolata de casa si multe altele.

Incepusem s-o infirip si am respirat multe nopti mirosind a vanillie, am trait vremuri calde langa cuptor, am vazut oameni seriosi transformandu-se in copiii care au fost imediat ce gustau o prajitura.

E magie in orice punem dragostea noastra nu egoul.

Indiferent de forma lucrurilor pe care le materializam, atunci cand cuprind nenumitul ce ne insufleteste, ele transmit adevarul si ceilalti rezoneaza, il recunosc. De asta nu ma mai simt singura si nu ma voi mai simti niciodata chiar de mi-ar fi dat sa traiesc in varful unui munte, sau in mijlocul unei paduri. Mereu voi gasi cai sa daruiesc, sa ma risipesc pentru ca stiu un lucru – ceea ce sunt dincolo de corpul asta e infint

Asta vara am facut paine pentru pasari si ingeri. Ieri am facut ciocolata de casa pentru Cristina, pentru mine, pentru intreaga lume in care am eliberat bine in loc de suferinta.

E simplu, atat de simplu…

18 thoughts on “ATATEA CAI…

  1. oh, doamne cum “…” sunt caile Domnului!
    “…” – nu am gasit nici un cuvant care sa descrie exact ce simt…

    Ne leaga un fir nevazut, nedefinit, dintr-un material si o culoare nemaivazuta … ce minunat este cand iti regasesti visele printre visele oamenilor de langa tine…cine stie ….poate trebuia sa vin si eu la Cascais pentru a le pune cap la cap….intr-un spatiu special al ideilor de vis, de expresie, de suflet, de culoare, de frumos, de romanesc autentic….ca cel pe care-l creionasem, asa in gluma cu kitten …. hmmm, in visele mele suna din ce in ce mai bine….sa vedem cum fac cu practica! Suflet drag, te imbratisez si te iubesc dintotdeauna! Pupici si lui Kitten si cui mai este prin preajma ta!

  2. inainte am auzit la tv “dar unde dragoste nu eeeeeeee, nimic nu eee” cu ghe gheorghiu.
    asa e, asa e!
    cred ca si cooky box ar fi fost teribila, la fel ca margelele. asta-mi da de gandit ca indiferent de calea de exprimare, ceea ce “se” comunica e important.
    ma dau mare sa arat ca inteleg, inteleg ce scrie lola pe site… dar mi-e greu sa aplic, sa gasesc calea de exprimare…
    multumesc ptr un pic de lumina

  3. Zambesc citind, zambesc imaginandu-va miscarile si privirea atunci cand savurati bunatatile acestea si imi spun ca totul e atat de simplu si de usor…
    Si ca nimic nu ne poate lua bucuria de a fi impreuna atunci cand binele ne inconjoara…

  4. Si margelele tale sunt tot un fel de prajituri-bomboane. Bunatati pentru suflet. Importanta e daruirea in sine, nu atat obiectul. Iti multumesc pentru ca pui in cuvinte de multe ori ceea ce mie imi e greu si numai sa gandesc/simt. Te-am citit toata (povestile blogului), am vrut de mult sa iti las un semn, sa-ti spun ca ma regasesc in cuvintele tale mai mult decat in ale mele cateodata. Poate pentru ca avem nume gemene🙂 Poate pentru mai mult. Revin constant, promit sa incerc sa las si cate un semn din cand in cand. [Mi se pare asa ciudat si totusi cumva natural sa simt un fel de drag pentru oameni pe care nu ii cunosc dar pe care ii simt totusi aproape..] Cu drag, asadar.

  5. hey, how nice !🙂 I loove chocolate ! sigur cand pregatesti ceva bun pt cei dragi ti se iarta cateva pacate mici🙂 eu sunt innebunita dupa paine – mi-as face cuptorul meu pt paine cu masline, paine cu ceapa, paine cu branza, paine cu marar, paine cu cimbru…mmm😀

  6. Nu simt ca e momentul. L-as percepe ca pe ceva care ma leaga, nu care ma elibereaza – ceea ce n-ar fi corect fata de ea. Dansa. Painea.🙂 insa in curand, in viitorul apropiat…pana atunci exersez pe cei din jur. Si cu cat fac de mai multe ori, parca simt ca framant aluatul cu si mai multa dragoste. Tu de ce nu faci cookie box ?🙂

  7. Draga Lola!
    Nu te cunosc personal, dar imi esti draga dupa ce ti-am vazut creatiile, si am citit ce scrii 🙂
    Margelele tale sunt fascinante! m-am indragostit la prima vedere de ele! …atat de tare incat am inceput sa imi fac si eu propriile margele,nu te-am copiat, desi mi-a venit foarte greu sa nu o fac pentru ca ale tale sunt perfecte! sunt calde, luminoase, vii si atat de vesele:) Acum abia astept sa vina vara sa le port. Iti scriu acum pentru ca simteam nevoia sa iti multumesc pentru lucrurile frumoase pe care le-am vazut la tine si care m-au inspirat.Multumesc!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s