DESPRE IUBIRE

De fiecare data il recompun din franturi. Il caut in detalii, il prefer in zilele insorite, in partile lui bune, in amintirile mele. O mie de artificii fac, doar ca sa nu ma izbeasca uratenia lui ca intreg.

Mi se pare o masinarie caraghioasa, absurda, cu articulatii prost gandite si mecanisme nefunctionale. Printre toate astea caut doar micile piese din ansamblu in care parca  ceasornicari sau poate bijutieri obsedati de perfectiunea detaliilor  si-au dat masura talentului.

Am luat un taxi pana pe chei pentru ca altfel as fi intarziat la intalnirea cu Bogdana. Soferul ma intreaba in fiecare intersectie pe unde s-o ia. Imi spune ca e nou in meserie si nu prea stie drumurile. E un munte de om. In timp ce se scuza ma priveste in oglinda cu niste ochi mari, de copil, care n-au nicio legatura  cu trupul lui masiv, de barbat in toata firea. Ii multumesc ca ma intreaba in loc s-o ia aiurea pe cine stie unde.

De la Podul Izvor merg pe jos spre centru. E soare. Uneori nu simt nevoia sa fiu declarativa in dragoste. Azi merg pe strada si iubesc oameni. Ei habar n-au. Cei atenti pot ghici, dar nu caut sa le atrag atentia. Trecem unii pe langa altii. Le sarut inimile, imbratisez copiii raniti de sub hainele gri. E ca un joc. Stiu cata neincredere e pe lume, dar o iau ca pe un dat si iubesc mai departe.

Hello, I love you

Won’t you tell me your name?

Hello, I love you

Let me jump in your game

Hello, I love you

Won’t you tell me your name?

Hello, I love you

Let me jump in your game

12 thoughts on “DESPRE IUBIRE

  1. am reflexul asta de a gandi ca daca simti dragoste pentru oameni.. nu simti si dorinta de a face ceva with? adica sa gasesti o modalitate nu de a te face utila lor, neaparat, ci de a cheltui cu ei dragostea asta ? mai concret, “a face”? nu stiu daca ma exprim clar🙂

    e prima oara cand refrenul asta de la the doors capata un sens, dupa ce-am citit ce-ai scris

      • nu ma refer sa facem lucruri in numele ei, ci sa o exprimam, sa ii dam o forma, fara a ne impune lucrul asta, ci pentru ca dragostea asta isi cauta ea un debuseu, o iesire, o cheltuire….
        dar probabil ca sunt multe feluri de dragoste neconditionata, ca trandafirul ala care-si ofera frumusetea tuturor, fara discriminare, ca arborele ala a carui umbra e pentru toti. ori, nu stiu daca arborele viseaza sa aiba oameni la umbra lui… eu as vrea, in locul lui…. poate e pana la urma in ceea ce gandesc eu un amestec de imagine de sine (“mai ce umbra deasa e aici!”) sau numai o nevoie de a se cheltui (“mananca tot, sa nu mai ramana nimic”)….
        cred ca e clasica diferenta intre “contemplatie” si “actiune”.
        no, nu stiu daca mai citesti aici dar aveam nevoie sa zic si asta, ca sa ne intelegem (eu pe mine si tu pe mine).

  2. În timp ce tu reiubeai România eu m-am îndragostit de Cuba – e atâta culoare acolo încât ai zice ca margelele tale au luat-o haihui prin lume si s-au împrastiat peste regina înlantuita a Caraibelor.

    • Draga mea
      N-am o explicatie pentru el, dar sa stii ca primul gand cu care m-am trezit dimineata a fost legat de tine. Am deschis ochii intrebandu-ma oare ce faci…
      Din cauza formei lor margelele se rostogolesc peste tot.
      Sa stii ca unul dintre locurile mele preferate in Bairro Alto e un club cubanez unde am cunoscut oameni minunati.

  3. Nu mai fac nimic. Totul e gri si mie mi-e dor de Cuba. Atât. Ah, da, si citesc nuvele de Bedros Horasangian din Miss Perfumado, cu femei din multe locuri care nu stau la locul lor.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s