DESPRE ORIGINI

Nu-mi place cuvantul patriotism si nici felul in care ar putea el rezuma sentimentele mele fata de locul unde m-am nascut. Deci despre patriotism nu poate fi vorba, in acelasi timp simt cat sunt de legata de spatiul asta, cat de adanci imi sunt radacinile si cat duc cu mine in lume.

Cand sunt intrebata le spun mereu oamenilor de unde vin, asumandu-mi atat Romania care m-a facut sa plec cat si Romania profunda. Stiu exact ceea ce ma va tine mereu departe si ce ma va chema intotdeauna aici.

Am facut introducerea asta pentru ca urmeaza sa scriu despre cum m-a apucat cheful sa port elemente de costum popular.

Inspiratia mea se manifesta vizual. Nu stiu daca anticipez ceva existent sau fac sa se intample dorindu-mi.

De exemplu, m-am vazut purtand o fusta traditionala, ceva vechi, legat de originile mele. Cand spun ca “vad”, ma refer la scurte momente in care simt ceva inca nemanifestat ca si cum ar fi deja real. Asa apar si margelele pe lume.

Am inceput sa ma gandesc pe unde as putea gasi fusta. Voiam sa merg la MTR si la Muzeul Satului. Stiam exact ce vreau. Nu m-as fi multumit cu o reinterpretare, cu o idée de fusta etno.

Ieri ma plimbam pe Lipscani. Pe una dintre stradutele desfundate dau peste un loc cu maldare de costume populare. Nu pot sa-i spun magazin, poate mai degraba magazie sau depozit. Usa, inchisa, dar pe ea un afis cu numarul de telefon la care eram indemnata sa sun ca va veni repede cineva. Sun si vine o doamna simpatica.

Intram, intr-un haos naucitor – ii, fote, catrinte, ilice, mai noi, mai vechi, unele bune, altele roase de molii, din toate zonele tarii, din toate timpurile. Stiam ca am ajuns in locul unde voi gasi ce-am simtit ca-mi trebuie. Nu stiu de ce imi trebuie fusta traditionala, dar am incetat sa-mi mai pun intrebari.

Am gasit-o, era acolo, ma astepta. Pe langa ea am mai luat una, iar doamna cea draguta mi-a daruit doua fote de in cu motive florale cand a auzit ca plec departe si am de gand sa le port pe strada mandra de frumusetea lor .

I-am spus ca fac margele. Intamplator purtam la gat singurul meu sirag – Gold rush. L-a privit indelung si mi-a zis   “parca sunt de undeva de pe fundul marii”. Nu-i spusesem in ce tara stau, nici ca acolo oceanul e atat de aproape, asa cum nu-i povestisem nimic despre cum ma cufund eu in linistea din adancurile apei atunci cand lucrez. Da, margelele mele sunt de pe fundul marii imi venea sa-i spun imbratisand-o.

La plecare am simtit nevoia sa i le daruiesc. Le-am mai tinut putin in palme inainte sa i le intind si le-a primit incantata. Mi-a spus “sunt vii”. Erau calde, foarte calde asa cum se facuse si la noi in inimi.

34 thoughts on “DESPRE ORIGINI

  1. doamna are o fata care a terminat psihologia sau sociologia, la ea or sa ajunga margelele.

    sa vedem poze cu lola in fusta cea noua.

  2. Ai grija ce iti doresti, pentru ca s-ar putea sa se implineasca ….
    A fost prezenta in viata mea mult timp, dar am uitat de ea… in ultima perioada.
    Trebuie sa o aducem in actualitate …..🙂

  3. eu am o fota de la strabunica de la Cacuci, din Bihor de pe Cris, ala repede… Mi-a facut tata mie o fusta din ea, i-a facut mamei, si tot a mai ramas material. Ia, ca o scot de la Naftalina, ca mi-ai facut pofta!

  4. draga lola,

    cu scuzele de riguare iti fac si eu , cu intarziere e drept, urarile de pace si implinire in noul an.

    citind randurile tale mi-au venit in minte versurile astea care cred ca nu mai au nevoie de alte comenatrii…

    Iubind te daruiesti
    Cu tot ce-ti apartine.
    Iubind te daruiesti
    Si uiti orice masura.

    sa vezi bucuria celuilalt in darul tau…e tot ceea ce poate fii mai placut si mai frumos.
    tine-o tot asa.
    cu drag ema

  5. Tot ceea ce facem cu drag va pastra amprenta noastra de aceea bilutele tale sunt minunate. Cand am vazut prima data o imagine cu ele am simtit
    “mult bine“. Intalnirea cu tine se pare ca lasa aceeasi impresie celorlalti.
    De-abia astept sa ne intalnim in Feb.
    cu mult drag
    cecilia

  6. querida lola…ce intamplari frumoase. te imbratisez cu drag. astept si eu poze. spune/ne si noua unde e magazinul asta secret si miraculos. pup. mi/e dor rau de lisboa🙂 si de ocean. love

    • Querida Monica
      Imi pare rau ca nu am apucat sa ne vedem la Bucuresti. Magazinul e pe o straduta perpendiculara pe Covaci. Mai precisa de-atat nu stiu sa fiu.

      • nao faz mal. mai bine ne vedem in portugal🙂 eu am fost plecata pt o saptamana. te pup ca de obicei si te citesc cu mult drag, tot ca inainte.

  7. De Craciun am simtit ca nimic nu putea fi mai festiv decit o ie, asa ca am purtat una din zona Tirnave. Cit am locuit in Franta ma apucase colectionarea de costume populare, asa ca am vreo duzina luate de la MTR. Dar mai vreau!

  8. iaca, zic din nou….nu ne-am intalnit intamplator…port in mine o nostalgie, un dor foarte dureros dupa ceva vechi, foarte greu de definit…e acel dor de traditie, traditie care pare ca dispare… e dorul de comunitate, sentimentul ca esti aparat de afectiunea celor care pot inalta ziduri doar pentru a te ocroti pe tine si pe cei dragi tie… e dorul de frumos pur, curat, puternic, acel frumos pe care-l intalnesti in costumul popular autentic si in traditiile stravechi…tot cautand materiale despre “botezul la romani” am ajuns sa cumpar mai multe carti despre folclor, traditii vechi, etnologie….ma uitam la mine ca la o aratare ciudata….oare a cata oara….visam sa impartasesc si altora fiorul special pe care mi-l da vechiul, traditionalul romanesc…mirosul de praf horit si aruncat in aer, din cadrele filmului “Ciuleandra”, iubirea de romanitate din cantecele Mariei Tanase…am crezut ca nu am cui sa povestesc despre asta….si ca de obicei mi-ai aratat ca gresesc….trebuie doar sa caut si sa nu-mi fie rusine ca simt asa cum simt ….am gasit pe cineva aidoma mie….si nu numai unul….daca daruiesti iubire, vei primi iubire….oare de ce-mi este atat de greu sa-mi amintesc asta….uit mereu….te iubesc, va iubesc si va promit sa va impartasesc si voua din minunatiile pe care le-am gasit eu printre file de carte pline de cuvinte de neinteles….din trecut….din alte vremi…..mult mai curate! mult si bun….si vechi!

  9. Mi-au dat lacrimile citind si vazând hainele lucrate cu atâta migala abandonate, macar doamna care le are in grija pare sa fie pe aceeasi lungime de unda (de val?). Eu am doua ii, simpla crem cu broderie sparta si alta din panza mai groasa, cred ca din Sud, cu toata mâneca larga si lunga împodobita cu alesaturi si cusaturi rosii. Demult îmi doresc o fusta, sper sa ramâna locul acela fermecat acolo pâna în aprilie. Daca afli cumva numele strazii, te rog da-mi de veste.

    La fel si când vei fi inspirata sa faci margelele calatoare, cred ca ale mele asa vor trebuie sa se numeasca.

    • Sa stii ca din ce-mi povestea doamna vin oameni care stiu sa le pretuiasca, sa le reinvie. Am numarul ei de telefon. Cand ajungi in RO ti-l dau. Urma sa se mute foarte curand de-acolo.
      Asa se vor numi margelele tale.
      Te imbratisez

  10. Buna,am ajuns intamplator la acest articol ,cautand pe net dupa costume populare pentru ca le ador si vreau sa imi completez tinuta pe care o am cu o ie.Te rog imi poti da si mie numarul si numele doamnei ?As vrea sa te mai intreb la ce preturi le-ai luat ca sa fac o comparatie intre MTR si aici.
    Mersi mult

    • Din pacate nu mai am numarul doamnei, dar magazinul era pe Covaci. Stiu ca avea preturi mai bune ca la MTR si oricum negociabile. Imi pare rau ca nu te pot ajuta mai mult de-atat.

  11. Salut, intamplator si eu am dat peste aceasta postare cautand costume autentice pt un ansamblu. Ai mai gasit cumva nr doamnei? Sau macar poate imi poti spune numele si locatia magazinului, in toamna vin la Bucuresti si tare as vrea sa trec pe la dumneaei. Multumesc si spor in toate:)

  12. Am ramas foarte surprinsa sa citesc acest articol. Am cautat numarul strazii pe net pentru ca nu il mai tineam minte. Margelele nu au ajuns la mine, ci la fetita mea, Isabel.
    Da. Mama este o fiinta extraordinara si poate de multe ori prea dedicata in tot ceea ce face.
    Iubeste spatiul ala plin de lucruri mai vechi sau mai noi, dar care fiecare are o poveste…o istorie sau o traditie.
    Multumesc pentru margele si gandurile bune!

  13. Buna….am vazut ca suneti interesate de portul popular…am si eu o colectie impresionanta de astfel de straie populare foarte vechi si chiar pot vinde ceva din zona Oltenie,o fusta si un sort sau poale…este foarte frumoasa desi timpul a trecut peste ea….s-a pastrat foarte bine….daca este cneva interesat imi poate scrie la claudyablueeyes@yahoo.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s