CRED

 DSC01972

Cred in binele acestei lumi. Se poate spune despre mine ca sunt idealista, dar nu ca sunt naiva. Cred fundamentat, bazandu-ma pe experiente concrete. Nu am viziunea unui viitor in care toate problemele vor fi rezolvate, dar cred in traiul zilnic frumos, iar cand descopar din ce in ce mai multi oameni care aleg sa traiasca asa n-am cum sa ma indoiesc.

mari

Cand am fost in aprilie la Bucuresti i-am intalnit pe Dan si Mariela. Era seara dinaintea plecarii mele. M-au invitat sa-i vizitez. Stiam ca voi merge intr-un loc foarte special, dar si asa m-a luat prin surprindere casa lor.

mari1

Dupa ce o vezi  iti vine sa le spui tuturor: cunoscutilor, sau necunoscutilor, celor care nu mai au nicio speranta, scepticilor, ursuzilor, sau dimpotriva, visatorilor, boemilor, poetilor… iti vine sa-i iei de mana si sa te prezinti la usa.

„Va rugam, mai aratati-ne o data cum se traieste frumos!”

mari2

Intr-o discutie cu cineva sustineam ca un trai ingrijit presupune sa acorzi atentie fiecarui gand, fiecarui gest, fiecarui cuvant, fiecarui lucru pe care il atingi. „Ce oboseala!” mi s-a raspuns. Cum nu incerc sa conving pe nimeni de nimic, am tacut, dar ar fi fost util pentru persoana respectiva sa ma insoteasca in casa de care va spun, sa vada ca se poate sa nu lasi nimic la voia intamplarii. Nu e nici o oboseala in a da atentie. Cand ingrijesti ceva, asa ca in povestea cu fata babei si fata mosului, daruirea ta e rasplatita.

DSC01960

Deja ma indepartez, deci ma intorc intr-o seara de aprilie, pe o straduta dint-un vechi cartier bucurestean. Ultima casa are ferestre mari, luminate, cu perdelele date in laturi si prin ele se vad doua panze uriase care acopera un perete aproape cu totul.

mari3

Zidul holului de la intrare e pictat vesel, iar dincolo de usa nu stii la ce sa te uiti mai intai. Impresionantele panze ale lui Dan, obiectele pictate de Mariela, inscriptiile de peste tot.

DSC01966

In bucatarie o masa cu bunatati: ciorba de fasole, zacusca, ciuperci, branza cu ceapa, masline covrigi…Gustand din toate si facandu-le sa alunece cu ajutorul unui vin excelent ii ascult pe oamenii astia povestind despre fiecare lucru din cate ne sunt in preajma. Le privesc ochii. E in ei lumina, bucurie, viata. Pare o joaca tot ce au facut si in acelasi timp ceva foarte serios. Imi vine sa rad si sa stau cuminte. Iar am senzatia aia de aer cald in piept.

DSC01965

Casa e vie si randuita, toate au sens, loc, poveste. N-am auzit justificari si vaicareli, n-am auzit cat e de greu, desi le e cu siguranta si lor.

Intr-o lume care se plange de lipsa timpului cum unii il gasesc? Si daca oamenii astia pot  inseamna ca exista o cale, nu?

DSC01956

bannercatalog09

9 thoughts on “CRED

  1. Minunat. Intr-adevar este o casa de poveste. Imi doresc cu ardoare sa intalnesc si eu un om deschis catre frumos si sa imi dedic timpul pentru a construi un camin cald, apoi sa aduc pe lume copii.
    Timpul, se organizeaza. E scurt… hain, alearga rapid, dar mai si zaboveste pentru fapte si lucruri frumoase.

  2. Asta e,daca vrem si ei au gasit calea,altii o cauta cu ardoare si poate e chiar aproape dar nu au ochi sa vada sau eu stiu inca nu a sosit clipa.
    Foarte frumos totul

  3. Cafeaua de duapamiaza! :)) Hello ppl in Lisboa a inceput sa fie cald …asa am facut trei conexiuni:1ª Lola apropos de cum gasesc unii timp…2ª cald_apa ideea :burete …3ª conexiunea timp burete . Conexiunea timp burete este compusa din functionalul buretelui natural ce sta in apa so absoarbe ce are nevoie, filtreaza mai apoi ,elimina ce nu ii foloseste iar in final digera ce trebuie…
    Acest principiu l-am invatat de la Doamna “V” (ti-am povesti de ea LOLA) ea mi-a deschis ochii spunand “fii ca un burete, nu iti pierde timpul si asa limitat…” 1993 (5993) Timisoara. Cred ca aceasta este solutia…la ceeace spui . Dar in acest caz trebuie sa ABSORBI MULT…altminteri ai doar vagi referinte.
    Carbunii…ha ha…ideea poate complecta cele spuse mai sus daca tot ne consumam! q.e.d.

    Cred ca va trebui sa deschizi un FORUM

    Te vom sustine Doris& Dan…

  4. da-mi voie sa spun: buna lola! nu CRED ca timpul trebuie oprit… altfel “riscam” sa ramanem doar la ce avem. mai e inca mult frumos. si mult bun. imi place cum spune dan: “fii ca un burete, nu iti pierde timpul si asa limitat…”

  5. Fantasia
    Nici nu cred ca trebuie oprit. Cine ar putea face asta? Dar avem posibilitatea sa patrundem intr-un spatiu unde trecerea lui nu mai e asa importanta, unde nu ne mai preseaza. In acel spatiu se poate crea. El este CLIPA PREZENTA.
    Dan are mare dreptate.

  6. Lolaaa am ramas asa cu un zambet incremenit pe fata citind aceasta postare.
    Asa mi-esti de draga … cand incep sa nu mai cred in nimic apare un post de-al tau care ma face sa sper ca lumea e totusi frumoasa.
    Te imbratisez cu drag.

  7. Dan, ma bucur ca ai deja obisnuinta sa-ti bei cafeaua cu noi. Ce sa ne mai complicam cu forumul, putem vorbi aici cat vrem.

    Aytana, pastreaza zambetul cat poti de mult. Si eu te imbratisez.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s