FURTUNA DE AFARA…

furtuna

 

M-am trezit foarte devreme. Afara era furtuna si intuneric.

De multe ori ma trezesc la cinci, ora cand imi aduc aminte perfect chestiile neplacute pe care aman sa le fac : dus la banca, verificat nu-stiu-ce, platit ceva, sunat pe cineva ca trebuie. Persistent ma chinuie toate astea pret de o ora-doua dupa care adorm la loc.

 furtuna6

 

Azi a fost, cred, pentru prima data cand problemele economico-administrative n-au aparut lasand loc unei stari placute. Am stat in intuneric, sub plapuma, bucuroasa ca sunt acolo, la caldura, ca Tam Tam ofteaza si se cuibareste mai bine langa piciorul meu, m-am ascultat respirand, auzeam rafalele de vant, oceanul furios si ploaia. Cand se domoleau incepea sa cante o pasare.

 

furtuna5

 

S-a luminat si m-am dus sa lucrez. Potop, sa nu dai un caine afara… dar cainele trebuie scos pe orice vreme asa ca am pornit amandoi sa infruntam furtuna.

Oceanul teribil, puternic, noroios la margini, inspumat. Nimeni pe strada… la un moment dat a aparut cineva, o doamna destul de invarsta.

Ne-am privit zambind ca sa pornim in acelasi timp sa radem de-a binelea. Cred ca ne gandeam la acelasi lucru „inca una careia ii place nebunia asta”.

Am trecut mai departe pastrand un zambet larg, am ridicat mainile lateral, ca pe niste aripi si m-am lasat impinsa de vant. Imi venea sa strig, oricum in gand strigam cat ma tineau puterile „iubeeeesc viataaaa”.

furtuna4

 

Dupa ce l-am lasat pe Tam Tam acasa am plecat mai departe spre Guincho, de-a lungul coastei. Teribila frumusete, furia dezlantuita ma facea sa merg inainte domolind-o treptat pe a mea. Aveam senzatia in zare e ceva ce caut. Am ajuns intr-un loc unde malul e foarte jos.

Voiam sa ma apropii de apa. Pe pietre negre, urate, ca ruinele unui oras ars, acolo am stat si in fata se ridicau pereti lichizi pulverizandu-se in milioane de picaturi. Aveam senzatia ca eu eram cea care se imprastie…

 furtuna3

 

Nu stiu cat timp a trecut, dar m-am intors alene fotografiind. As vrea sa am frumusetea lipsita de orgoliu a unei plante, as vrea sa ma catar intr-o macara cu vedere la mare, as vrea sa conduc un autobuz, as vrea sa am camera asta.

 

furtuna2

 

Intr-un gard am gasit prinsa mana dadaista (ce daca era de fapt doar o biata manusa uitata).

 furtuna1

 

E bine cand te intorci din furtuna.

Cochilia mea draga… Tord Gustavsen Trio canta jazz-ul lor nordic, mi-am pus un pahar de vin si scriu despre toate astea.

Viata e a naibii de frumoasa!

 

Advertisements

3 thoughts on “FURTUNA DE AFARA…

  1. Asa e, Lola! Viata e minunata! Citandu-l pe Benigni: “La vita è bella!” Pacat ca, de multe ori, uitam sa contemplam frumusetea care ne inconjoara… frumusetea naturii in orice ipostaza a ei, fie ca e soare, fie ca e furtuna. E totul plin de frumusete! Iti inteleg perfect starea… Odata (pe cand eram in Portugalia) m-am emotionat pana la lacrimi in fata spectacolului maiestuos al unui apus de soare… Norii albi si transparenti risipiti pe cer s-au incendiat oferind o imagine de nedescris pe care am incercat sa o imortalizez in fotografii… dar nu e acelasi lucru… In acel moment magic m-am incarcat de o energie surprinzatoare si sufletul mi s-a umplut de fericire… da, de FERICIRE… Ai perfecta dreptate: Viata e frumoasa!

  2. Draga Lola, sunt mai mult decat super impresionata de blogul tau…si crede-ma ca am vazut destule…Al tau blog, are ceva aparte..n-am apucat decat sa rasfoiesc usor, fiind si ora tarzie, dar ce am reusit sa captez frugal..hihi..e super babe! Felicitari! kiss

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s