A venit Dan. Avem in fata trei saptamani de viata impreuna, dar avem mai ales fiecare clipa pe care putem alege s-o traim intens. Si asa alegem.
Departarea, desi la prima vedere nu e ceva placut, da alte dimensiuni relatiei noastre. Acumulam experiente pe cont propriu, nu ne mai avem la indemana si atunci dispar obisnuinta, comoditatea.
Ne transformam, fiecare in felul lui, in ritmul lui. Ne regasim schimbati si totusi la fel. Ne regasim UNU asa cum suntem de fapt.
Spuneam acum ceva timp ca nimeni nu-i al nimanui. Inca sustin, precizand ca asta nu inseamna nici izolare nici separare ci alegere libera.
Trebuie intai dat foc. Doare ingrozitor, simti ca mori, ca dispari, ti se scorojeste vechea piele si iti vine sa urli pentru ca tu crezi ca esti pielea aia.
Dar dupa ce a ars tot te ridici uimit din cenusa si vezi ca esti altceva decat credeai ca esti.
Iubirea nu e deloc ce am fost invatati ca este.
