INCEPUTURI…

 

Inceputul meu aici este unul banal in aparenta . Vad muntele si palmierii undeva departe, dar foarte aproape depozitul cu ziduri cenusii. Stiu ca e prezent si ma poate deprima imediat, dar ma uit mereu in zare.

 

 

Credeam ca voi fi distrusa, ca golul nu se va putea umple cu nimic.

Nu e nici un gol. Sunt in mine toate cele traite, departe si aproape in acelasi timp, invaluite intr-un abur tandru care nu le face dureroase deloc. Sunt acolo bucuria si dragostea si risipirea. Acolo e viata.

 

Leave a Reply